Vrea Trump să distrugă NATO?

Noua Strategie de Apărare a SUA, anunțată recent de Pentagon, arată că armata americană intenţionează să acorde un sprijin „mai limitat” aliaţilor europeni din NATO. Ea dă prioritate securităţii interne şi descurajării Chinei. Recent noua Strategie Națională de Securitate a SUA (redactată de echipa președintelui de la Casa Albă)  vorbea despre „dispariția civilizațională a Europei”. A fost prezentată ca semnul unei rupturi intre SUA și aliații europeni. A fost condamnată drept o amenințare la adresa regimurilor liberare din Europa și o incitare la ”schimbare de regim” în beneficiul iliberalismului din Europa. Mai puține voci au interpretat tonul dur la adresa Europei din acest document ca un avertisment, nu o insultă.

Europa, abandonată de Trump și în Strategia de Apărare

Acum, noua Strategie de Apărare a SUA (redactată de Pentagon) promite să aibă parte de același tratament în Europa. „În timp ce forţele americane se concentrează pe apărarea teritoriului lor şi a regiunii indo-pacifice, aliaţii şi partenerii noştri îşi vor asuma responsabilitatea pentru propria apărare, cu un sprijin esenţial, dar mai limitat, din partea forţelor americane”, se arată în documentul publicat la sfârşitul unei săptămâni de criză fără precedent între Washington şi aliaţii săi din NATO cu privire la Groenlanda.

”Rusia va rămâne o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru membrii estici ai NATO în viitorul previzibil”, afirmă strategia de apărare, subliniind că aliații NATO sunt mult mai puternici și, prin urmare, sunt „bine poziționați pentru a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei”. Documentul precizează că Pentagonul va juca un rol-cheie în cadrul NATO „chiar și în timp ce calibrăm postura forțelor și activitățile SUA în teatrul european” pentru a ne concentra pe priorități mai apropiate de casă.

SUA au confirmat deja că își vor reduce prezența militară la granițele NATO cu Ucraina, aliații exprimând îngrijorări că administrația Trump ar putea reduce drastic efectivele și ar putea lăsa un vid de securitate, în timp ce țările europene se confruntă cu o Rusie din ce în ce mai agresivă.

Trump nu vede care este utilitatea NATO

Cu puțin înainte de anunțarea noi Strategii de Apărare, profesorul John J. Mearsheimer declara că președintele Donald Trump urmărește să ”distrugă” NATO. Aceasta a fost analiza profesorului de la Chicago după prestația lui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Trump este interesat, în esență, să distrugă NATO. Trump nu este interesat să aibă relații bune cu europenii și are o putere enormă, pe care o va folosi, în primul rând, pentru a lua Groenlanda și, în al doilea rând, pentru a provoca pagube majore alianței occidentale, față de care are ostilitate.

Președintele SUA nu consideră că formatele internaționale sunt de folos. Este relevant faptul că Donald Trump a scos SUA din 66 de asemenea organizații și instituții, spune Mearsheimer. Iar Trump ar dori să treacă și NATO pe această listă. Un motiv repetat de Mearsheimer este faptul că liderii europeni au zădărnicit până acum toate încercările administrației Trump de a ajunge la pace în Ucraina.

Cearta cu aliații NATO a fost doar o diversiune

O viziune diferita are istoricul britanic Niall Ferguson. Privind dintr-o perspectivă realistă, Ferguson a lăudat prestația lui Donmald Trump la Davos: ”Trump a câștigat la Davos. Davosul a fost al lui. Nu am mai văzut un om care să domine atât de clar acest adevărat bazar de personalități puternice și bogate”, scrie el. Iar interpretarea europenilor este greșită. ”Am auzit oameni spunând că noi, europenii/canadienii i-am ținut piept lui Trump și am reușit să-l convingem să facă pasul în spate. Că este o mare victorie a ordinii internaționale bazate pe reguli. Este greșit”, arata Ferguson.

În opinia sa, întreg scandalul din NATO privind Groenlanda nu a fost inițiat de Trump pentru a crea fracturi în alianță și pentru a o distruge. ”Motivul pentru care Groenlanda a fost tema numărul unu a fost încercarea de a-i face pe liderii europeni să nu se amestece în politica Americii în Orientul Mijlociu și Europa de Est. Este de remarcat că Iranul și Ucraina au apărut foarte puțin în discursul lui Trump. Asta pentru că SUA au planuri pregătite pentru aceste țări”, scrie Ferguson.

Astfel, în timp ce la Davos avea loc cearta pentru Groenlanda, portavionul USS Abraham Lincoln se îndrepta spre Golful Persic. Iar Steve Witkoff și Jared Kushner mergeau în Emiratele Arabe Unite pentru discuțiile în trei cu Rusia și Ucraina. Tactica lui Trump ar fi similară cu cea aplicată înainte atacului american asupra facilităților nucleare iraniene, în iunie 2025. Cu o zi înainte de bombardament, Trump declara că negocierile de pace cu Iranul continua.

Dialogul cu adversarii, la fel de important ca NATO

Există o cale de mijloc între teza distrugerii NATO și interpretarea optimistă cum că certurile transatlantice sunt o distragere atenției. ”Securitatea colectivă este un concept în moarte clinică”, scria profesorul Stephen M. Walt, pentru Foreign Policy, la finalul anului trecut. El trăgea trei concluzii.

• Nu vă puneți speranțe în proiecte ambițioase de securitate colectivă. Ele nu au funcționat niciodată în trecut și nu vor funcționa nici de acum încolo.
• Înarmarea și alianțele puternice nu trebuie să excludă efortul de a rezolva conflictele existente, de a reduce tensiunile cu rivalii, de a discuta cu adversarii în mod disciplinat și transparent, mai degrabă decât în spatele ușilor închise.
• Trăim într-o lume în care statele trebuie să aibă fiecare resursele pentru a supraviețui și prospera. Nu înseamnă că nu-și vor putea îmbunătăți securitatea prin parteneri de încredere. Sarcina diplomației este de a clarifica care sunt amenințările comune, însă această diplomație pare să nu existe în prezent.

Această ultimă remarcă a profesorului Stephen Walt ar trebui să stârnească îngrijorari în Europa sau cel puțin în Germania. Aici , ”politica externă se face fără fundament strategic și istoric și nici nu se învață în universități”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. De aceea SUA sunt înaintea Europei, arată ziarul german.

Diplomația germană este în colaps

”Funcția guvernamentală te învață cum să iei decizii, nu ce decizii să iei”, scrie Henry Kissinger. Pentru asta este nevoie de mult studiu. Pentru numirea la departamentul de securitate al cancelariei de la Berlin nu sunt necesare studii de istorie sau studii strategice, scrie FAZ. ”Ai nevoie de o diplomă, câțiva ani de experiență într-o agenție de securitate și de examinarea dosarului. De fapt, reputația, relațiile și niște criterii formale decid cine ocupă funcțiile importante”. ”Este important să bifăm niște căsuțe, nu să găsim cei mai inteligenți oameni”.

”Formarea elitelor în SUA este total diferită. Strategii americani învață istorie și diplomație, în vreme ce thnik tank-0urile germane fac teorie. E mai bine să înveți de la Bismarck, Metternich sau Talleyrand sau de la oameni care nu au făcut politică externă, ci au scris teorii? În SUA, oamenii râd de Germania din cauza asta. Nicio teorie nu poate depăși studiul istoriei marilor puteri. În SUA, pozițiile de vârf revin celor care au studiat istorie militară și diplomație. Când preiau funcția, ei se concentrează pe execuție, nu pe învățat. Când mandatul li se încheie, se retrag în mediul think tank-urilor și învață din nou.

Asa a făcut Elbridge Colby, eminența cenușie a Pentagonului. În cartea sa ”Strategia Negării”, a spus limpede ce vrea să facă când vine la putere și exact asta face din prima zi”.

„Actuala politică externă germana este în colaps. Poate urma ceva și mai rău. Nu vom progresa dacă, la fel ca americanii, nu vom avea crea pregătirea universitară și spațiul instituțional pentru acest tip de intelectuali”, scrie FAZ.