Zelenski caută banii pe care Europa nu-i are

Vizitele în Franța și Spania sunt mai puțin importante decât confiscarea banilor Rusiei sau alocarea din propriile bugete a minimum 50 de miliarde de euro anual

Zelenski caută banii pe care Europa nu-i are

Foto: lemde.fr

Vizitele în Franța și Spania sunt mai puțin importante decât confiscarea banilor Rusiei sau alocarea din propriile bugete a minimum 50 de miliarde de euro anual

Duminică, președintele Ucrainei a început un turneu european în Grecia, Franța și Spania, la scurt timp după un mare scandal de corupție care afectează imaginea regimului de la Kiev. În Grecia, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și Volodimir Zelenski au semnat un acord pentru ca Ucraina să poată importa gaz american prin Grecia din decembrie 2025 până în martie 2026. Asta va ajuta la satisfacerea nevoilor țării în fața unei ierni care se anunță mai aspre decât cele anterioare. Ucraina se confruntă în prezent nu numai cu întreruperi de curent, ci și cu o penurie de combustibil, după ce infrastructura sa de gaze a fost vizată de recentele bombardamente.

Acorduri pe termen lung în Franța

Luni, președintele Zelenski și-a început vizita în Franța, anunțând un acord important pentru mai multe sisteme de apărare aeriana și pentru întărirea aviației ucrainene. Ofertele guvernului de la Paris sunt avioanele Rafale și sistemele de rachete SAMP-T de nouă generație. Acest din urmă sistem ar urma să fie livrat începând cu anul 2027. ”Este în pregătire un acord major cu Franța. Va fi finalizat rapid, sunt sigur, va fi istoric”, a spus Zelenski, citat de cnews. Si livrarea avioanelor Rafale va lua timp, fiind nevoie și de antrenarea piloților, de servicii de mentenanță și integrarea în forțele aeriene ucrainene. La fel stau lucrurile și cu cele 100-150 de avioane suedeze Grippen, pentru care Zelenski a semnat o scrisoare de intenție, în urmă cu o lună.

O forță multinațională dependentă de un acord cu Rusia

În Franța, președintele Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron vor vizita comandamentul ”Forței multinaționale Ucraina”, din apropierea Parisului, forță pe care Franța și Marea Britanie o pregătesc pentru a fi desfășurată în Ucraina, în cadrul unui potențial acord de încetare a focului și al ”garanțiilor de securitate” pentru Kiev. Forța multinațională este formata de ”coaliția de voință” formată din 35 de state, în majoritate europene, iar comandamentul ei este funcțional și capabil să desfășoare o forță imediat după o încetare a focului, asigura partea franceză. Însă desfășurarea in Ucraina depinde de acceptul Rusiei prin acordul de încetare a focului, iar regimul Putin a arătat limpede până acum că nu va accepta trupe din statele UE și/sau NATO pe teritoriul Ucrainei.

Cât privește Misiunea UE de Asistență Militară pentru Ucraina, lansată în 2022 și care a antrenat până acum aproape 100.000 de militari ucraineni în diferite state UE, extinderea ei pe teritoriul Ucrainei, ca parte ”coaliției de voință”, depinde nu numai de un acord de încetare a focului, ci și de unanimitate în rândul celor 24 de state UE participante.

O vizită a lui Zelenski la muzeu nu înseamnă artilerie pentru front

După vizita de trei zile în Franța, președintele Zelenski se va îndrepta spre Spania, pentru a doua sa vizită oficiala la Madrid. Presa din Ucraina și Spania nu anticipează semnarea unui acord important între cele două țări, sugerând că vizita va avea mai degrabă o încărcătură simbolica – reafirmarea cooperării bilaterale și o vizita la Muzeul Regina Sofia, pentru a admira Guernica lui Pablo Picasso. Spania este singura țară NATO care nu s-a angajat să-și majoreze bugetul apărării la 5% din PIB și are o politică externă și de securitate axată nu pe ceea ce se întâmplă Est, ci în special pe flancul sudic al Alianței, pe riscurile generate de imigrația din Africa. În plus, relația dintre premierul socialist Pedro Sanchez și administrația SUA este tensionată, cu un discurs critic la adresa președintelui SUA rostit de Sanchez la recentul summit UE-Comunitatea Statelor din America Latină și Caraibe.

În 2024, premierul Pedro Sanchez și Zelenski au semnat un acord bilateral de Securitate pe 10 ani, axat în special pe deminare, reconstrucție, ajutor umanitar și garanții de securitate pe termen lung. Spania s-a angajat să trimită un ajutor militar de un miliard de euro, în cadrul acestui acord.

Actualul turneu european al președintelui Zelenski nu oferă o imagine a unei Europe puternice alături de Ucraina. Vizita în Spania este mai degrabă una simbolică; guvernul socialist al lui Pedro Sanchez investește puțin în apărare și are o relație complicată cu administrația Trump, în vreme ce nu prioritizează concentrarea NATO pe pericolul rus. De cealaltă parte, acordurile de apărare pe care Kievul le pregătește împreună cu Parisul sunt pe termen mediu și lung, iar guvernul francez merge pe sârmă la nivel bugetar, putând fi trântit oricând prin coalizarea extremelor politice din Adunarea Națională.

Ucraina are nevoie de 50 de miliarde de euro anual

În paralel, Volodimr Zelenski se confruntă cu un scandal de corupție de proporții în care este implicat unul dintre foștii săi parteneri de afaceri. Deturnarea a 100 de milioane de euro din fondurile destinate întăririi apărării aeriene a facilităților energetice din Ucraina poate afecta finanțarea din partea UE – Facilitatea pentru Ucraina, cu împrumuturi și granturi de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027 depinde de aplicarea reformelor și lupta anticorupție în Ucraina.

Ucraina va avea nevoie de cel puțin 120 de miliarde de dolari pentru apărare în 2026, dacă războiul cu Rusia se va prelungi, sumă din care 63 de miliarde de dolari sunt alocați de la bugetul de stat, spunea, în luna septembrie, ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal. Pe de altă parte, Institutul Ucrainean pentru Politici arăta că țara va avea nevoie de o finanțare externa de 40-50 miliarde de dolari în perioada 2026-2027, pentru a-și acoperi ”necesitățile bugetare de bază”, incluzând aici și apărarea, dacă războiul va continua.

Pentru aceste sume, președintele Volodimir Zelenski trebuie să se uite către aliații europeni, după ce administrația Trump a redus ajutorul financiar direct pentru Ucraina, iar armele americane pentru Ucraina sunt achiziționate cu banii aliaților din Europa.

Von der Leyen: Ori confiscăm banii Rusiei, ori ne împrumutăm

Potrivit Politico.eu, începând din primăvara anului 2026, Kievul va trebui să strângă cureaua, dacă nu va primi o injecție cu bani lichizi din partea UE sau a FMI. Asta poate însemna amânarea plăților o pentru regiuni, legat de refacerea infrastructurii și chiar amânarea plății salariilor din sectorul public, și a pensiilor. Pentru a susține o finanțare de peste 50 de miliarde de dolari anual, Comisia Europeană are în vederea confiscarea activelor ruse din UE, pentru a finanța astfel reparații de război de 140 de miliarde de euro pentru Kiev.

Întâlnirea de pe 15 noiembrie dintre președinta CE, Ursula von der Leyen, și Bart de Wever, premierul Belgiei, acolo unde este înregistrat depozitarul majorității activelor, ruse este mai importantă pentru Ucraina decât vizitele lui Zelenski în Grecia, Franța sau Spania. Din cauza riscului ca Belgia să fie târâtă în justiție de Moscova, de Wever nu-și dă acordul, chiora dacă majoritatea statelor UE sunt dispuse să garanteze pentru banii Moscovei. Însă Slovacia și Ungaria pot amâna aceste garanții.

Dacă acest plan nu va funcționa, președinta CE a sugerat că UE ar putea să emită obligațiuni comune sau să ceară statelor membre să finanțeze individual Ucraina din bugetele naționale. Sunt variante greu de acceptat pentru țările UE, în special cele cu datorie publică mare, precum Italia și Franța.

 

Distribuie articolul pe:

12 comentarii

  1. Să vină la mine ! Îi dau eu . O mai fi necesar încă vreun WC placat cu aur ?! Obrăznicie absolută .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.