Ziua de Sf Dumitru stabilește cum va fi iarna

În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În Oltenia, cine păstrează cu stricteţe tradiţiile are gospodăria protejată de lupi.

De Sfântul Dumitru se taie şi coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă.

În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Ortodoxia serbează ziua prin hramuri, iar credincioşii jocuri cu focuri vii. Şi tot acum, cine are datorii şi le plăteşte ca să meargă bine anul viitor.

Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.

Sâmbătă, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor.

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el se retrage într-o peşteră. Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu.

Moaştele sale au fost aşezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti. Racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului de mai multe ori.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat ieri, pe Dealul Patriarhiei moaştele Ocrotitorilor Bucureştiului: Sf. Calinic de la Cernica, Bucureşteanul, şi Sf. Dimitrie cel Nou.

Anul acesta, de sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale, alături de moaştele Sfântului Dimitrie sunt aşezate spre închinare credincioşilor şi cele ale sfântului Ierarh Calinic, născut în Bucureşti, în cartierul Sfântul Visarion.