În Miercurea Mare, cărturarii şi fariseii s-au sfătuit să-l prindă și să-l ucidă pe Iisus. Se temeau de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.
Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, îl vinde pe Mântuitor pentru 30 de arginți, arătând o lecție a trădării, lăcomiei și ipocriziei, o lecție despre slăbiciunile omenești.
S-a dus deci la arhierei pentru a-l vinde pe Hristos și a spus: ”Ce voiţi să îmi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre… Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.” (Matei, 26, 15-16).
Evangheliile povestesc că Iisus a petrecut ziua de miercuri în Betania, în casa lui Simon Leprosul, prieteni cu Lazăr cel înviat din morţi, cu Marta şi Maria…
Apare, spre indignarea celor de față, și o femeie păcătoase. Se apropie de Iisus, începe să-i spele picioarele, însă nu oricum, ci cu lacrimi, apoi îi unge cu mir picioarele Mântuitorului.
Iuda a fost cel care a ripostat pentru că mirul era scump, era o risipă, dacă s-ar fi vândut le-ar fi fost de ajutor săracilor. Dar a spus aceasta pentru că fura din banii strânși și era în pierdere, nu de mila săracilor îi păsa lui.
Pe săraci îi aveți cu voi mereu, i-a spus Iisus, pe mine nu. Spre înmormânarea mea o face.
”Ştiţi că peste două zile va fi Paştile şi Fiul Omului va fi dat să fie răstignit…Că ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a făcut-o spre îngroparea Mea…Adevărat zic vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce-a făcut ea, spre pomenirea ei„
Tabloul din Miercurea mare, femeia care e mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele („dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”) alături de sumbrul portret al lui Iuda e tabloul de ieri, dar și de azi prin asemănarea cu vânzătorul, prin viețile noastre.
Pomenirea femeii păcătoase din Miercurea Mare, care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, e simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.
Gestul lui de vânzare este ultimul din cele patru elemente pomenite de sinaxarul zilei (pe lângă „sfânta spălare a picioarelor”, „Cina cea de Taină, adică încredințarea înfricoșătoarelor Taine” și „rugăciunea cea mai presus de fire” din grădina Ghetsimani).
Manuscrisele gasite spun altceva despre Iuda. Incercati „cartea lui iuda”. Foarte interesant. „Eu stiu cine ești și de unde ai venit. Ești din taramul nemuritor al lui Barbelo.”, i-a spus Iuda lui Isus. Se pare ca ISUS L-A ALES PE IUDA, pentru „sfarsitul” despre care stia ca isi urmeaza cursul „aici”. Concluzia ar fi, exact cum si Calin Gerogescu a spus: misiunea mea si-a atins scopul. Care scop? TREZIREA OAMENILOR! Si acum vezi fariseii, ipocritii si ticalosii, ca si atunci, cum se catara si se folosesc de numele unui ALES AL OMULUI, pentru a se folosi de numele lui impotriva OMULUI. Continuati sa tineti ochii stransi si sa refuzati sa vedeti si altceva decat naraticul unei conspiratii mondiale impotriva LIBERTATII! „Se vor folosi de NUMELE MEU pentru a va face rau!”.