Zona euro a decis să consolideze capacitatea de intervenţie a FESF până în decembrie

Miniştrii de finanţe ai zonei euro au căzut luni seară de acord să pună la punct până la sfârşitul lunii noiembrie detaliile privind întărirea forţei de intervenţie a Instrumentului European de Stabilitate Financiară (FESF), în acest sens fiind luate în considerare două opţiuni, a declarat preşedintele Eurogrupului, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, citat de Agerpres.

O finalizare în această lună a detaliilor privind modalitatea de consolidare a FESF ar permite implementarea măsurilor în decembrie, a mai spus Juncker, într-o conferinţă de presă comună cu şeful FESF Klaus Regling şi comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn, la sfâşitul reuniunii Eurogrupului.

Ambele opţiuni analizate au ca obiectiv extinderea capacităţii de intervenţie a FESF fără a creşte contribuţiile statelor membre ale zonei euro. Cele două opţiuni sunt menite să sprijine accesul neîntrerupt pe pieţe pentru statele membre ale zonei euro cu probleme financiare şi să protejeze stabilitatea financiară a zonei euro.

Prima opţiune luată în considerare implică o ameliorare a bonităţii (credit enhancement) pentru obligaţiunile suverane pe piaţa primară emise de statele membre şi are ca scop eliminarea îngrijorărilor privind lichidităţile unui stat membru. Intenţia este de a crea o cerere pentru noile emisii de obligaţiuni suverane de către statele membre şi diminuarea costurilor de finanţare pentru statele membre, sprijindu-se astfel sustenabilitatea finanţelor publice.

A doua opţiune prevede crearea unuia sau a mai multor Fonduri de Co-Investiţie (Co-Investment Funds – CIF), care ar permite o combinaţie de finanţare publică şi privată pentru extinderea resurselor disponibile pentru instrumentele de asistenţă financiară ale FESF.

CIF va avea ca scop crearea de lichidităţi suplimentare şi mărirea capacităţii pieţei de a finanţa împrumuturi. CIF ar achiziţiona obligaţiuni de pe piaţa primară şi/sau pieţele secundare. Acolo unde CIF va oferi finanţare direct statelor membre prin achiziţionarea de obligaţiuni de pe piaţa primară, această finanţarea ar putea fi folosită de statele membre pentru recapitalizarea băncilor.

Klaus Regling, şeful FESF, a explicat în cadrul unei conferinţe de presă al sfârşitul reuniunii Eurogrupului că, în principiu, cele două opţiuni nu se exclud reciproc şi că ar putea fi folosite în acelaşi timp. El a mai spus că o decizie asupra celor două opţiuni va fi luată numai după discuţiile din următoarele săptămâni cu potenţialii investitori şi agenţiile de rating, răspunsul putând să varieze în funcţie de statul beneficiar.

Liderii din zona euro au convenit la sfârşitul lunii octombrie să consolideze capacitatea de intervenţie a FESF, care mai dispune în prezent de doar 250 de miliarde, de la fondurile iniţiale de 440 de miliarde de euro, diminuate în urma intervenţiilor din Grecia, Irlanda şi Portugalia. Întărirea FESF este considerată esenţială pentru a convinge pieţele că o răspândire a crizei datoriilor în Italia şi Spania poate fi prevenită.

Liderii zonei euro au căzut de acord să majoreze la circa 1.000 de miliarde de euro forţa de intervenţie a FESF.