8 Martie e timpul doamnelor

Celebra Oprah Winfrey spunea: „Defineşte succesul în termenii tăi, obţine-l după regulile tale şi constrieşte-ţi o viaţă în care să străluceşti”. Iar Ellen Degeneres, cunoscuta actriţă şi prezentatoare de show-uri TV spunea : „Am făcut întotdeauna ceva ce nu eram pregătită să fac. Cred că doar aşa poţi să evoluezi. Acele momente în care nu crezi că ai să reuşeşti, dar mergi tot înainte şi în cele din urmă ai să învingi. Întotdeauna sunt dură cu mine însămi”.

Sărbătoarea Zilei Internaţionale a Femeii oferă şi în acest an un larg evantai de manifestări atât la noi, cât şi în lume. 8 Martie celebrează dreptul nostru de a fi noi înşine, frumoase, independente. În această zi vorbim despre eroinele vieţii noastre de zi cu zi, ştiute sau mai puţin ştiute, care dau valoare României, care cred în oameni, în valori, în adevăr… Aceasă zi aminteşte în fiecare an despre cuceririle sociale, economice şi politice, dar şi ştiinţifice şi culturale, cât şi despre discriminările şi violenţele la care femeile din anumite părţi ale lumii sunt supuse.

Este o stranie atmosferă în aer, impalpabilă, după „furtunile” din ultimele zile care au cuprins întreaga societate românească. Să sperăm că va ieşi şi soarele. Este şi ocazia ideală de a spune „Mulţumesc” celor mai importante persoane din viaţa noastră, mamele.

Mîine în Franţa, în locul unei manifestaţii de tip „karaoke” şi a discursurilor politice de tipul şansonetei lui Dalida, Parole, parole, parole, asociaţiile feministe şi reprezentantele a 29 de sindicate au hotărât ca „8 Martie să nu fie o sărbătoare”, ci o zi a luptei pentru toţi. Persoanele convocate vor purta panglica albă, simbol al luptei împotrive violenţei împotriva femeilor. În Paris la ora 15.40, în Place de la Republique, va avea loc această întâlnire a femeilor.

În acelaşi timp, în Statele Unite, Fundaţia Bill & Melinda Gates şi-a reafirmat susţinerea egalităţii între bărbaţi şi femei, anunţând cu acest prilej o investiţie de 170 de milioane de dolari în următorii patru ani pentru a promova autonomia femeilor în economie. „Una dintre cele mai eficiente modalităţi pentru o femeie de a a-şi îmbunătăţi propria viaţă şi pe aceea a familiei sale este obţinerea controlului asupra viitorului ei economic. Când femeile controlează banii şi folosirea lor, siguranţa de sine şi influenţa lor se măresc. Ele contrazic astfel regula tacită potrivit căreia femeile sunt inferioare bărbaţilor”, a declarat Melinda Gates, co-preşedinte al Fundaţiei.

În urma afacerii Weinstein şi a valului de hărţuiri sexuale, soţia fondatorului Microsoft îndeamnă la conştientizarea inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi. Ea înţelege „să combată subordonarea sistematică ale cărei victime sunt femeile din lumea întreagă”.

„Tango. Radio and Juliet” pe scena Operei Naționale București

Opera Națională București prezintă joi, 8 martie 2018, începând cu ora 18:30 Tango. Radio and Juliet, spectacol coupé de dans contemporan de Edward Clug.

Este un spectacol ce unește două coregrafii create de Edward Clug – artist de origine română recunoscut pe plan internațional – în care se regăsesc elemente de teatru și dans contemporan și fragmente muzicale extrem de diverse ca gen – de la Astor Piazzolla și până la Goran Bregovic și Radiohead.

Ambele lucrări reprezintă un poem coregrafic, fiecare în parte fiind structurată ca poezie de stare. Mișcările dansatorilor, atent elaborate, spectaculoase, sunt încărcate de forță, atât în Tango, cât și în Radio and Juliet. În Tango, Clug împrumută pași de tango argentinian, iar în Romeo și Juliet mișcări contemporane, rapide, uneori asemănătoare cu figuri breakdance.

Tangoul, unul dintre cele mai pasionale dansuri din lume, și opusul poveștii eternilor îndrăgostiți (Romeo și Julieta) se întâlnesc astfel, într-un mod inedit,  în spectacolul Tango. Radio and Juliet pentru a da viață celor mai puternice și contradictorii stări: pasiune, iubire, deziluzie, singurătate.

Spectacolul se adresează în mare parte publicului tânăr, dar și spectatorilor dornici să încerce o experiență specială, o nouă formulă de dans contemporan.

Tango și Radio and Juliet sunt spectacole care au lăsat o amprentă în viața mea și mi-au marcat adânc drumul și evoluția ca artist. Tango este primul meu spectacol, pe care l-am realizat la o vârsta relativ fragedă, la numai 23 ani. Acest lucru se reflectă în spectacol, printr-o comunicare directă, sinceră, fără compromisuri conceptuale. Este un spectacol care pe undeva mă intimidează prin puterea lui emoțională și îl retrăiesc, nu ușor, ca pe o oglindă a acelei tinereți”, mărturiseşte Edward Clug

Cu: Diana Tudor, Cristian Preda, Bianca Fota, Bogdan Cănilă, Rin Okuno, Robert Enache, Gigel Ungureanu, Liam Morris, Lucas Campbell…

“Centenarul femeilor în arta românească”

Georgeta Năpăruş, în colecţia Muzeului de Artă Braşov

Centenarul femeilor din arta românească, un proiect produs de PostModernism Museum, constând în expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, este găzduit de Muzeul de Artă din Brașov. Proiectul inventariază peste 1.800 de artiste din România care au lucrat în ultimii 100 de ani și expune lucrări de la peste 60 dintre acestea. La fiecare itinerare, expoziția prezintă, uneori în premieră, lucrări de artă din colecțiile muzeelor gazdă și din colecții private.

Expoziția-cercetare Centenarul femeilor din arta românească este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării și două proiecții video: una care cuprinde o generoasă selecție de interviuri video cu artiste contemporane și o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada Centenarului.

Expoziția este prezentată la Muzeul de Artă Braşov în perioada 8 martie – 27 mai 2018, conținând o selecție de artiste brașovene, inclusiv din colecția Muzeului, cu un vernisaj miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 17.00, având curatori pe Cosmin Nasui și Radu Popica.

Latura inedită a expoziției este prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste 1.800 de artiste din România, dintre care unele mai puțin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. Lucrările din expoziție fac parte din colecția Muzeului de Artă Brașov, Colecția George Șerban, Colecția Puiu K. Patzelt, membru al Societății Colecționarilor de Artă din România (SCAR), și Nasui Collection & Gallery.

Alte etape ale acestui proiect-cercetare au fost prezentate anterior la Muzeul Municipiului București și Muzeul Național Brukenthal, în perioada noiembrie 2017-februarie 2018, marcând atât deschiderea Centenarului Marii Uniri la cel din urmă cât și Bicentenarul acestuia.

Muzeul de Artă Braşov a cercetat şi a prezentat publicului evoluţia centrului artistic braşovean şi patrimoniul de artă braşoveană, care, în mod firesc, a inclus şi contribuţia artistelor braşovene, o prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor temporare organizate în anii 2008-2018 (Arta Brașoveană Interbelică, 2016; Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov, 2015; Expoziţia retrospectivă Elena Popea (1879-1941), în 2010; Elena Mureşianu. Omul şi artistul, 2008).

În cadrul expoziţiei Centenarul femeilor din arta românească o secţiune este dedicată artistelor a căror activitate a fost legată de Braşov: Elena Popea, Elena Mureşianu, Margarete Depner, Miklós Margit, Emilia Apostolescu, Zina Blanuţă, Viorica Ardeleanu-Kovács, Angela Bocu, Veronica Bodea-Tatulea, Doina Liliana Dănescu, Gizella Deregán, Zoica Gavrilescu, Alexandrina Gheție, Adelheid Goosch, Ana Hadiac, Irina Lukász, Mihaela Modâlcă, Maria Neguș, Marcela Rădulescu, Ileana Sbârcea Mureșan, Suzanne Schunn, Aurelia Stoie Mărgineanu, Luminiţa Gliga, Teodora Pica„, afirmă  curatorul şi istoricul de artă Radu Popica.

„În secolul XXI avem de-a face cu o schimbare de paradigmă a istoriei artei (post-colonialiste, post-imperialiste, post Război Rece etc.): de la înțelegerea acesteia ca o disciplină autonomă, ca o succesiune de stiluri și estetici cu ierarhii de artiști grupați în funcție de genialitate și celebritate la perspectiva complexă de înțelegere istorică a fenomenelor culturale, antropologice, politice și sociologice, din care firesc, interdisciplinar face parte. Datorită acestei înțelegeri antropologice sunt recuperate fenomene culturale, identități și producții artistice, (uneori uitate ori considerate periferice), care, prin această perspectivă, devin cel puțin la fel relevante, atât datorită particularității lor geografice, culturale, sociologice cât și ca fenomene culturale de propagare cantitativă sau diversitate culturală.

Unul dintre aceste fenomene artistice intens recuperate global este cel al creațiilor artistelor femei. Putem spune că arta românească a fost și este incomplet înțeleasă fără recuperarea sistematică, prin cercetări, publicații dar mai ales expuneri permanente în muzee, a prezențelor artistelor femei – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent”, argumentează curatorul şi istoricul de artă Cosmin Nasui.

Lia Szasz, lucrare din colecţia Muzeului de Artă Braşov

Expoziția include lucrări de artă de la peste șaizeci de artiste: Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), Lia Szasz (1928-2006), Schunn Suzanne (n. 1929), Verona Bucur Bălaş, Gabriela Florescu (n. 1919), Ambrosi Marianne, Mimi Şaraga-Maxy (1923-2006), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Rodica Maniu (1890-1958), Elena Greculesi (1928-2016), Georgeta Năpăruș (1930-1997), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Ana Asdurova-Ciucurencu (1903 – 1972), Ileana Cojan (n. 1920), Simona Vasiliu Chintilă (1928-2009), Tia Peltz (1923-1999), Gabriela Radu, Zina Blanuţă (1913-1998), Veronica Bodea-Tatulea (n. 1947), Gizella Deregán (n. 1889), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Aurelia Stoie Mărgineanu (n. 1940), Elena Mureşianu (1864-1924), Doina Liliana Dănescu (n. 1945), Emilia Apostolescu (1927-2016), Elena Popea (1879-1941), Lukász Irina (1902 -1985), Angela Bocu (n. 1943), Mihaela Modâlcă (n. 1963), Maria Neguş (n. 1948), Viorica Ardeleanu-Kovács (n. 1939), Zoica Gavrilescu (1913-1977), Luminiţa Gliga (n. 1975), Teodora Pica (n. 1964), Adelheid Goosch (n. 1929), Margarete Depner (1885-1970), Miklós Margit (1923-1995), Ileana Sbârcea Mureșan (n. 1941), Lili Pancu (1908-2006), Paula Ribariu (1938), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuț (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoș (1914-2014), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Ligia Macovei (1916-1998), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniță (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Cornelia Dăneț (1929-2015), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955), Tamara Isbășescu (1932-1989), Magda Isăcescu (1943), Rodica Anca Marinescu (1937), Paula Ribariu (1938).

Sunt prezentate şi interviuri video de la artiste contemporane: Casia Csehi, Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihaela Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc, Raluca Ilaria Demetrescu.

Publicația Centenarul femeilor din arta românească, apărută la editura PostModernism Museum, 2017, alătură studiile autorilor: Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean, un studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), nepublicat până acum, acompaniate de reproduceri ale lucrărilor de artă realizate de artiste. De asemenea, publicația conține un index de peste 1.000 de nume de artiste și o secțiune de bibliografie.

“Nebun din dragoste”, la TNB

Mihai Călin, Gavril Pătru, Diana Cavallioti în Nebun din dragoste

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuți dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat și nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar și în industria de film de la Hollywood. Un spectacol de actori, bine mişcat şi plasat cu inspiraţie în punctele-cheie ale dramei, configurând emoţionalul din aspecte de atmosferă americană a vieţii, cu violenţe, empatii şi atitudini.

„O poveste despre iubiri vinovate și secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naște în protagoniști un puternic conflict interior care devine sursă a violenței si iraționalității pasiunilor și acțiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste și demonii ei, dar și despre diferența uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă și realitatea brută a faptului întâmplat”, afirmă regizorul Claudiu Goga

Decor: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean

Muzica: Valentin Luca

În distribuţie: Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Raluca Aprodu, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise

Joi, 8 martie, la ora 20:00, la Sala Atelier

Un spectacol de teatru şi poezie

Adriana Trandafir apare în spectacolul de la Teatrul Dramaturgilor

Teatrul Dramaturgilor Români sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii printr-un eveniment cultural inedit, un spectacol de poezie și teatru, dedicat în mod special doamnelor şi domnişoarelor.

Adriana Trandafir și George Mihăiță oferă femeilor cel mai frumos cadou: un recital de poezie românească dedicat lor, într-o atmosferă plină de delicatețe și romantism, precum și multe alte surprize.

Seara va continua cu un spectacol al Teatrului Coquette care aduce în prim-plan femeia-dramaturg, femeia-actor și femeia-regizor. Pornind de la textul Luciei Verona, Olga Delia Mateescu vine cu Moștenirea – o combinație între comedie, dramă și mister, un spectacol … cu gust de șampanie. Regia este semnată Ingrid Bonța.

Evenimentul, organizat de Teatrul Dramaturgilor Români în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, va avea loc miercuri, 7 martie 2018, începând cu ora 18.00 în Sala Ion Băieșu din Calea Griviței 64-66.

“Viață de poete” – un omagiu adus liricii feminine românești

Actriţa Tamara Popescu citeşte poezie la Teatrul din Craiova

Adunarea Poeților și a SpectActorilor Craioveni vă invită joi, 8 martie, de la ora 17,30, în  Sala „Ia te uită!” a Teatrului Național „Marin Sorescu” pentru  sărbători împreună frumusețea poeziei românești contemporane. Cincisprezece dintre cele mai bune poete din țară vor putea fi ascultate, cu câte un poem, în rostirea actrițelor Tamara Popescu și Petronela Zurba: Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Constanța Buzea, Ioana Ieronim, Marta Petreu, Simona Popescu, Ruxandra Cesereanu, Magda Cârneci, Mariana Codruț, Ileana Roman, Ștefania Mihalache, Gilda Vâlcan, Doina Ioanid, Crista Bilciu, Mariana Marin.

Două tinere poete craiovene vor citi poezii personale: Mădălina Nica și Lia Boangiu.

Nu în ultimul rând, patru intelectuali de forță ai Craiovei (și nu numai) vor purta un dialog-dezbatare pe seama manifestului femeilor inițiat și transmis în acest an de PEN Club Internațional, la care se raliază PEN Club România: Xenia Karo Negrea, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță, Mihai Ene.

Portrete de femei – un mărțișor pe pânză la ICR Istanbul

Dalila Ozaby

Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul împreună cu Asociația România pentru Asistență și Solidaritate Socială aduc tradiția Mărțișorului la Istanbul. De Ziua Internațională a Femeii, reprezentantele sexului frumos, și nu numai, sunt așteptate să ia parte la o călătorie vizuală inedită.

Chiar din ziua de 8 și până pe 23 martie 2018, Portrete de femei, expoziție realizată de Dalila Özbay, prezintă 16 tablouri în ulei pe pânză. Vernisajul va avea loc în data de 8 martie 2018, de la ora 19.00, la sediul ICR Istanbul.

Artistă și cadru didactic, Dalila Özbay este născută în Constanţa. Ea este absolventă a Universitǎţii de Arte Plastice Mimar Sinan, Facultatea de Arte Plastice, Secţia de Picturǎ, promoţia 2004, Istanbul. Dalila Özbay a fost lector la Universitatea Tehnicǎ İstanbul, Secţia de Arte Plastice, iar în prezent este conferențiar universitar la Universitatea Namık Kemal, Facultatea de Arte Plastice, Secţia de Picturǎ, Tekirdağ. Membră a Asociației Artiștilor Platici din Târgu-Mureș și colaboratoare a revistei Vatra Veche, Dalila Özbay a realizat multe expoziții personale și colective în străinătate, dar, în primul rând în România și în Republica Turcia.

Câteva dintre gravurile sale se găsesc expuse la Muzeul de Artă Constanţa și la Muzeul Florean din Baia Mare.

Proiectul se înscrie în seria de evenimente dedicate în principal membrilor diasporei din Istanbul, comunității de români, și nu numai, în scopul de a conserva obiceiuri româneşti într-un spaţiu nefamiliarizat cu asemenea sărbători.

Expoziția Portrete de femei aduce în prim plan diverse ipostaze ale femeii de astăzi, cu griji, tristeţi, bucurii, speranțe sau lupte. Artista surprinde în lucrările sale toate aceste trăiri înfățișate pe chipul femeii, în lumina ochilor sau pe liniile feței.

Odată cu prezentarea acestei expoziții, ICR Istanbul păstrează atât relația strânsă cu comunitatea de români din oraș, dar și promovează tradițiile românești incluse pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Astfel, ICR Istanbul își urmărește unul dintre obiectivele importante, și anume conservarea identităţii româneşti şi susţinerea românilor din diaspora.

Serbarea Mățișorului este unul dintre evenimentele organizate anual la inițiativa asociației diasporei din Turcia în vederea menținerii legăturilor constante cu reprezentanții acesteia și încurajării prezenței românilor la evenimentele organizate de ICR Istanbul.

“Marile doamne ale literaturii române” la Budapesta

Institutul Cultural Român Budapesta invită publicul la prelegerea intitulată Marile doamne ale literaturii române, susținută de Florin Cioban, profesor universitar dr. habilitat la Catedra de Filologie Română, Universitatea ELTE Budapesta şi la un recital vocal-instrumental de muzică clasică susținut de studenți români. Recitalul este organizat în colaborare cu Fundația culturală „Dana Ardelea“ din București.

Prelegerea, intitulată Marile doamne ale literaturii române prezintă succint câteva nume feminine reprezentative ale scrisului românesc din perioade literare diferite: Regina Maria a României, Hortensia Papadat Bengescu, Martha Bibescu, Cella Serghi și Nina Cassian. De asemenea, prezentarea se oprește la numele celor mai cunoscute muze ale marii noastre literaturi: Veronica Micle, Leny Caler, Fanny Rebreanu, Maytrei etc. Trecând în revistă și cele mai cunoscute personaje feminine din literatura română, comunicarea se încheie cu aducerea la zi a seriei scriitoarelor contemporane de literatură română, incluzând și autoarele din Ungaria.

Programul Recitalului de muzică clasică include lucrări de Antonin Dvorak, George Grigoriu, Giacomo Puccini, George Gershwin, Paul Constantinescu.

„Femei în comunism – Destine individuale şi colective”

Scriitoarea Ioana Pârvulescu vorbeşte despre destine individuale şi colective

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Institutul Cultural Român (ICR) vă invită la evenimentul Femei în comunism – Destine individuale şi colective joi, 8 martie 2018, începând cu ora 18.00, la sediul ICR.

Aflat la a treia ediţie, evenimentul aduce în atenţia publicului destinele unor femei asupra cărora instalarea regimului comunist şi-a lăsat amprenta prin diferite privaţiuni, pornind de la limitarea unor drepturi cetăţeneşti şi ajungând la îngrădirea libertăţii.

Prezentările din cadrul conferinţei vor ilustra situația femeii în climatul tensiunilor istorice post-belice, modurile de rezistenţă în acest context socio-politic și strategiile de supraviețuire adoptate.

Evenimentul este deschis tuturor persoanelor interesate de subiectul opresiunii politice comuniste și de maniera în care aceasta a influențat destinul unor femei provenind din medii socio-culturale diferite, precum şi de strategiile de supraviețuire și rezistență dezvoltate de acestea în raport cu ostracizările ideologiei dominante post-belice.

Printre invitaţi se numără Nina Moica (fostă deţinută politic), Ioana Pârvulescu (critic literar şi eseistă), Clara Mareş (istoric IICCMER). Întâlnirea va fi moderată de Radu Preda, preşedinte executiv IICCMER.

8 Martie: arta femeilor între pop-art, experimentări şi sloganuri neo-feministe

Frida Kahlo, Autoportret

În sălile muzeelor şi galeriilor de artă contemporană femeile-artist găsesc spaţii din în ce mai importante, dar nu suficiente încă.

Artist este un cuvânt care se poate declina, dar istoria ne arată că pentru prea mult timp a fost un termen exclusiv masculin. Desigur, există excepţii fericite, ca Artemisia Gentileschi în secolul al XVII-lea sau, mai recent, mexicana Frida Kahlo.

În acelaşi timp, un spirit neîmblânzit ca Lea Vergine în 1980 a organizat la Palazzo Reale din Milano o expoziţie intituată Cealaltă parte a avangardei în care relevă artiste din a doua parte a secolului al XX-lea.

Japoneza Yayoi Kusama, O viaţă în buline. Arta sa a cucerit şi lumea modei, colaborează cu Louis Vuitton

Se poate spune însă că există o “mica problemă” a femeilor. O denunţă Guerrilla Girls, care combină pop-art, experimente şi sloganuri  neo-feministe pentru a promova o prezenţă majoră a femeilor-artist în colecţiile muzeale.

Să le amintim, printre altele, pe regina performance-ului, Marina Abramovic şi o altă Regina (José Galindo, 44 anni) obişnuită să lucreze pe corpul său, street artist şi scriitoarea AliCé, ca şi Vanessa Beecroft, 48 de de ani, şi Cindy Sherman, 64 de ani, care de mai multe decade reuşesc să uluiască şi, în ultimul timp, să încânte cu  Selfie-urile lor de autor pe Instagram.

Vă dorim tuturor o primăvară caldă, însorită şi plină de zâmbete şi sperăm ca această zi să aducă multă iubire, multe bucurii tuturor doamnelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 6
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

2 Comentarii

  1. O zi , o saptamina, o luna, un an, o viata de impliniri, fericire, candoare, bunatate, pace si iubire!

  2. Ziua asta să fie un prilej de bucurie pentru toate femeile, să simta mai puţin apăsarea grijilor şi să isi umple sufletul de căldura primăverii ! LA MULTI ANI !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.