Respectarea drepturilor omului în România

Rapoartele diplomatice ale Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi alte canale de informare ale Kremlinului, onorează România şi în ceea ce priveşte domeniul respectării drepturilor omului.

Dupa cum bine este cunoscut, respectarea drepturilor omului este o problemă realăîn toate statele lumii, un domeniu deosebit de important şi, în acelaşi timp, complex şi dificil în economia gestiunii guvernelor. Motiv pentru care este şi un subiect omniprezent pe agenda relaţiilor diplomatice.

În numele respectării drepturilor omului s-a mişcat, cu bune şi rele, întreaga istorie a umanităţii, de la “Magna Charta Libertatum”⁽¹⁾, din 1215 până în prezent.

Marile revoluţii ale epocii moderne: engleză (1642 -1688), americană (1763-1791), franceză (1789-1799), revoluţiile europene din secolul al XIX-lea, Revoluţia Rusă din 1917, precum şi Războiul Rece din a doua jumătate a secolului al XX-lea, al cărui final a semnificat înlăturarea, cel puţin formală, a consecinţelor Revoluţiei Ruse, au avut ca suport doctrinar viziunile asupra drepturilor omului.

Avem, deci, suficiente temeiuri pentru a nu fi indiferenţi cine, cum şi de ce este interesat de chestiunea, trebuie să recunoaştem spinoasă, a respectării drepturilor omului în România.

În contextul mai amplu al unui document al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse – “Raport cu privire la respectarea drepturilor omului în statele Uniunii Europene” pe perioada 2011-2013 ⁽²⁾ -, un capitol al acestuia priveşte monitorizarea de către Rusia a respectării drepturilor omului în România, din care reproducem:

„ONG-urile străine şi autohtone continuă să identifice probleme legate de respectarea drepturilor omului în România.

O situaţie foarte complexă este cea a respectării drepturilor comunităţii rrome

Apărătorii drepturilor omului critică politica autorităţilor române în domeniul învăţământului pentru romi şi a accesului acestora la piaţa muncii, la îngrijire medicală adecvată. Potrivit datelor experţilor europeni, două milioane de rromi (75%) nu au un loc stabil de trai şi trăiesc în sărăcie. În rândurile acestui grup etnic, şomajul este de 80%. Au fost fixate cazuri de discriminare a rromilor şi relocare forţată a acestora. (…)

Autorităţile române încearcă să rezolve problema educaţiei pentru rromi, inclusiv prin alocarea de locuri preferenţiale la licee. Totuşi, potrivit presei şi apărătorilor drepturilor omului, din cauza corupţiei din sistemul de învăţământ, aproximativ 15% dintre locurile destinate rromilor sunt ocupate de români. (…)”

Sistemul judiciar autonom şi nivelul ridicat al corupţiei îi determină pe cetăţenii României să aibă o încredere scăzută în puterea judecătorească

Potrivit estimărilor sociologilor europeni, 96% dintre români consideră corupţia ca fiind principala problemă în stat, încălcările drepturilor omului fiind asociate nepotrivirii dintre standardele justiţiei române cu cele europene.

În acest context, menţionăm că România ocupă locul al patrulea la capitolul privind numărul de reclamaţii trimise Comisiei Europene a Drepturilor Omului.

Principalele motive, pe lângă cele vizând proprietatea, sunt reprezentate de tergiversarea proceselor, discriminarea pe motive sociale şi profesionale, condiţii improprii de detenţie. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului sunt preocupate de situaţia existentă în sistemul penitenciar românesc. (…)

Apărătorii români şi occidentali ai drepturilor omului au descoperit încălcări grave ale drepturilor copiilor

În prezent, în România, 40.000 de copii trăiesc în sărăcie, fără să aibă acces la servicii medicale. Munca copiilor este utilizată pe scară largă, mai ales în zonele rurale.

Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în România aproximativ 80.000 de copii sunt implicaţi în afaceri ilegale, printre care se numără traficul de droguri şi prostituţia. (…)

Regularitatea manifestarilor extremiste

Cazuri de retorică cu caracter antisemit, xenofob, rasist şi naţionalist apar cu regularitate pe segmentul românesc de Internet.”

Ca să nu spunem că Moscova nu ne ia în seamă, trebuie să observăm, cel puţin la nivelul declaraţiilor, cele mai bune intenţii exprimate de preşedintele Vladimir Putin, cu prilejul primirii scrisorilor de acreditare a noului ambasador al României: “(…) Ne aşteptăm la o colaborare mai consistentă şi reciproc avantajoasă cu România, şi suntem pregătiţi să aprofundăm legăturile politice, economice şi umanitare“.⁽³⁾

Note:

(1) „The Great Charter”, în traducere Marea Cartă a Libertăţilor, este un document emis în Anglia în 1215 în timpul domniei regelui Ioan Fără de Ţară. Prin această Cartă se urmăreau îngrădirea puterii în scopul eliminării abuzurilor, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii.

(2) „www.mid.ru”

(3) Agenţia de ştiri: „Ria ‘Novosti'” (Rusia) din 16.01.2014

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.