Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
“Robin al meu este istoria unei călătorii interioare, sentimentale, a unui veteran din a treia Cruciadă şi totul vine înainte ca el să se transforme într-un erou în pădurea de la Sherwood”, se confesa protagonistul cunoscutelor pelicule “Gladiatorul”, “American Gangster”, “State of Play”. În film, istoria se îmbină cu o poveste de dragoste şi cu politica, eroul fiind stăpânit de dorinţa de a impresiona o femeie.
De-a lungul timpului, personajul Robin Hood a cunoscut diverse interpretări. Prima a fost în cinematograful mut, în 1909, urmată de celebrul rol al lui Douglas Fairbanks, atletic şi romantic, în 1922, de Errol Flynn (1938), dar şi de producţia Walt Disney, în care Robin şi Marion sunt două vulpi (1973), de Richard Todd, Richard Greene, Sean Connery, alături de Audrey Hepburn, Kevin Kostner până la Robin Hood-ul lui Mel Brooks, o parodie a eroului. Despre această superproducţie, regizorul Ridley Scott declara: “Au fost scene dificil de filmat, cu peste 200 de cai, cu numeroase personaje. O parte dintre bătălii le-am realizat pe computer”, adăugând că mai are încă cinci proiecte împreună cu Russell Crowe.
Criticată de mulţi critici şi mai ales de “Chronic’art”, care o consideră “vintage” şi neechilibrată, ca un fel de “Berlin sau Karlovy-Vary din 1972”, competiţia oficială a festivalului de Film de la Cannes a debutat ieri cu cu o peliculă chinezească şi una franţuzească.
Tot ieri şi-a făcut apariţia pe Croisette, deşi anunţase că nu va veni, fostul candidat la preşedinţia Franţei Lionel Jospin în calitate, de această dată, de actor. Filmul în care apare, “Le Nom des gens”, realizat de Michel Leclerc, evocă un episod din 2002, când mai mulţi oameni politici de stânga au căzut victime unui scandal sexual. “Vin ca un minuscul actor într-un film foarte bun”, a declarat el presei, mărturisind că a fost uimit de ideea de a juca un “jospinist”, dar că a acceptat, flatat, să apară alături de actorii Jacques Gamblin şi Sara Forestier. Dar, în mod sigur, a adăugat Jospin, nu va recidiva. Pelicula este proiectată în secţiunea “La Semaine de la critique”.
“Chongqing Blues” al regizorului Wang Xiaoshuai este, aşa cum arată şi titlul, o baladă despre viaţa unui pescar şi a familiei lui, care a provocat reacţii diferite din partea criticilor. Una dintre părerile cele mai favorabile aparţine jurnalistului Dave Calhoun de la “Time”, potrivit căruia “interesul nu constă în ceea ce se întâmplă, ci în explorarea temelor filmului: desprinderea şi reluarea relaţiilor dintre oameni” şi în faptul că acţiunea se petrece pe fundalul dramelor umane provocate de dezvoltarea rapidă a ţării, care i-a “lăsat în urmă”. Wang Xiaoshuai aparţine, alături de Lou Ye şi Jia Zhang-ke, generaţiei de cineaşti care s-a aplecat asupra societăţii chinezeşti de după Piaţa Tiananmen şi a mai fost distins o dată la Cannes cu Premiul Juriului pentru “Shanghai Dreams”.
Aşa cum era de aşteptat, “Tournée”, al actorului şi regizorului francez Mathieu Almaric, aflat la al patrulea lungmetraj, s-a bucurat de o primire aproape entuziastă a presei din ţara-gazdă a festivalului. Povestea unui organizator de spectacole, plecat din motive puţin avuabile în America şi revenit în Franţa pentru un turneu cu o revistă burlescă în stil american, a fost apreciată drept “un dezmăţ carnal şi spiritual, o bucurie pentru ochi şi pentru inimă, un gest nebun, poetic, amuzant, disperat, insolent, miraculos”.
Mai puţin indulgenţi, alţi cronicari îl consideră superficial, cu lungimi nejustificate (“ultimele 10 minute ar fi putut lipsi complet”).
Tot ieri a fost proiectată producţia italiană “Draquila”, care a stârnit protestele ministrului italian al Culturii. Acesta a refuzat invitaţia la festival, exprimându-şi regretul pentru selecţionarea peliculei. Realizatoarea, Sabina Guzzanti, denunţă reconstrucţia localităţii Aquila, după cutremurul din 2009, care a fost monopolizată de apropiaţii guvernului. Înaintea proiecţiei, ea a declarat presei: “Această ţară este pe cale să trăiască o perioadă de tranziţie de la un stat democratic la altceva, care n-are încă un nume”. Ziaristă la televiziunea publică italiană, Sabina Guzzanti a trebuit să renunţe în 2003, emisiunea ei, “RAIot”, fiind considerată prea satirică.
“Draquila – L’Italie che trema” a fost considerat de ministrul Sandro Bondi “un film de propagandă care jigneşte întregul popor italian”. Prezentat ca un eveniment special, în afara concursului, în Sala Bunuel de 400 de locuri, pelicula a stârnit ropote de aplauze şi râsete la scenele satirice care-l aveau drept ţintă pe Silvio Berlusconi.
Regizori români pe covorul roşu
Ieri au început proiecţiile şi în secţiunea “Un Certain Regard”. Filmul lui Radu Mihăileanu, “Marţi, după Crăciun”, a avut un concurent pe măsură: “L’Etrange affaire d’Angelica” al regizorului “diabolic de tânăr” Manoel de Oliveira, care, la 101 ani, este cel mai bătrân regizor din lume. Filmul lui Radu Mihăileanu este povestea unui bărbat care trebuie să aleagă între soţie şi amantă. Început cu o scenă de dragoste de mare tandreţe, el continuă într-o notă amară. Este o reflecţie asupra relaţiilor dintre oameni, cu accent mai curând pe partea lor dramatică.
Filmul lui Oliveira se înscrie, potrivit aprecierilor specialiştilor, în maniera sofisticată a regizorului. Este vorba despre dragostea imposibilă a unui fotograf chemat să prindă pe peliculă imaginea unei tinere moarte. Frumuseţea fetei, impresia că prinde viaţă în faţa obiectivului declanşează acest sentiment straniu.
Astăzi, în aceeaşi secţiune, “Aurora” lui Cristi Puiu va sta faţă-n faţă cu filmul japonezului Hideo Nakata, “Chatroom”, în care fantezia se întâlneşte cu realitatea în istoria dramatică a unui adolescent robit de lumea virtuală.
În selecţia oficială este aşteptată pelicula sud-coreeanului Im Sang-soo, “The Housemaid”, un remake după un film devenit clasic în cinematografia acestei ţări, realizat cu aproximativ 50 de ani în urmă de Kim Ki-yuong. O melodramă, în jurul unui adulter, dar cu personaje puternice şi cu imagini care dau forţă intrigii, după părerea criticii.
În afara competiţiei va fi prezentată drama americană “Wall Street: Money Never Sleeps”, în regia lui Oliver Stone, cu Carey Mulligan, Shia LaBeouf, Michael Douglas, Javier Bardem, Frank Langella, Josh Brolin, Eli Wallach, Susan Sarandon şi Vanessa Ferlito. O continuare a oscarizatului “Wall Street” din 1987, cu Michael Douglas în rolul principal.
Proiecţia specială a zilei de vineri prilejuieşte reîntâlnirea cu minunatul film al lui Luchino Visconti, “Ghepardul”, prezentat prima dată după restaurarea sa. Şi tot momente de melancolie este menit să provoace “Au petit Bonheur” din 1946, de Marcel L’Herbier, programat în secţiunea Cannes Classics.
