Iar ne-am abandonat frații de peste Prut

Republica Moldova se confruntă zilele acestea cu cea mai mare criză democratică din istoria ei. Și asta, pentru că cetățenilor moldoveni le este luat și ultimul drept pe care îl mai aveau, pentru prima dată – dreptul de a vota.

În seara zilei de 25 iunie, Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a respins ca inadmisibil recursul formulat de Platforma DA și primarul ales Andrei Năstase și a menținut deciziile Curții de Apel și a Judecătoriei Chișinău, prin care alegerile locale din trei iunie au fost invalidate.

Cele trei instanțe sus-menționate au anulat votul popular prin care Andrei Năstase câștigase alegerile din trei iunie, invocând faptul că ambii concurenți au făcut agitație electorală în ziua votului. Că vorbim de Facebook sau de mesaje transmise direct, care invitau oamenii să vină la vot, justiția moldovenească a găsit în acestea motivul de a invalida bătălia dintre Andrei Năstase și Ion Ceban, cel din urmă reprezentant al socialiștilor în cursa pentru Primăria Chișinăului, în pofida faptului că în Codul Electoral nu există o sancțiune expresă prin care astfel de acțiuni ar putea duce la invalidarea alegerilor.

În timpul scurs din ziua alegerilor, 3 iunie, și până la decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție, comunitatea internațională, Uniunea Europeană și Statele Unite au transmis la unison mesaje de îngrijorare, în care se arătau consternate de implicarea politicului (a lui Plahotniuc) în actul de justiție și au cerut respectarea principiilor democrației și, mai important, respectarea voinței populare din capitala moldavă. În toată această perioadă, ambasada României de la Chișinău a fost absentă din spațiul public, iar de la Cotroceni, reacția mult așteptată de către frații noștri de peste Prut nu a venit. Această abandonare a moldovenilor români, în suflet sau în pașaport, care se uită spre București, așteptând ca de acolo să vină lumina eliberatoare, nu este o noutate și continuă să fie pentru ei o mare dezamăgire. Regimul Iohannis, prin acțiunile sale, l-a validat pe oligarhul Plahotniuc, ba mai mult, i-a și făcut jocurile aici, în Moldova.

În toamna anului 2016, în ultima săptămână de campanie electorală pentru președinția Moldovei, când în cursă mai erau doar Maia Sandu și socialistul Igor Dodon, printr-o manevră greu de imaginat pentru un român care trăiește la Chișinău, Laura Codruța-Kovesi, împreună cu un întreg desant din Ministerul Justiției din România i-au făcut o vizită oligarhului Plahotniuc la Chișinău, credibilizând astfel justiția putredă a oligarhului. Regina anticorupției din România a fost dusă peste Prut, acolo unde imaginea DNA-ului este una aproape impecabilă, și așezată la masă cu golanii lui Plahotniuc, astfel încât moldoveanul de rând să vadă că DNA-ul a trecut Prutul, în felul acesta, știrbindu-i campania Maiei Sandu de cel mai important element – anticorupția. Și asta, pentru că întreaga campanie electorală a Maiei fusese construită pe lupta cu statul mafiot, cu hoții miliardului și justiția moldovenească coruptă. În urmă cu un an, când oligarhul Plahotniuc, ignorând recomandările Comisiei de la Veneția, a introdus noul sistem electoral, de-acum „celebrul vot mixt“, întreaga comunitate internațională a reacționat, ca și acum, dur, criticând guvernul de la Chișinău, ajungându-se până la suspendarea ajutoarelor financiare ale Uniunii Europene pentru Moldova, și, la fel ca și azi, o singură ambasadă și o singură cancelarie nu au avut nicio reacție. Evident, vorbim de ambasada României, respectiv, de președintele Iohannis, iar marii cunoscători geopolitici ai spațiului de la est de Prut, Iulian Chifu și Dan Dungaciu, au dispărut din spațiul public, evitând astfel situația penibilă în care trebuiau să îl apere public pe Plahotniuc.

ÎNTREG MATERIALUL poate fi citit AICI!