SURSE Udrea ar vrea să scape de prejudiciul de un milion de euro. Ce a declarat pentru Cotidianul

Contactată de Cotidianul pentru un punct de vedere, aceasta a declarat că nu se află în țară și a negat că s-ar adresa CCR pe acest subiect.

„Nu am această intenție, pentru că juridic nu se poate așa ceva. Nu intenționez să fac acest lucru, să mă adresez instanței să ceară CCR, pentru că juridic nu se poate așa ceva. Deci nu intenționez așa ceva”, a declarat Elena Udrea pentru Cotidianul.

Elena Udrea a precizat că se poate adresa, în schimb, Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) „să stabilească niște lucruri”. „Dar e o situație pe care avocații o stăpânesc, eu nu o stăpânesc. Dar sigur nu ne adresăm Curții Constituționale”, a completat Elena Udrea.

Întrebată dacă se va adresa ÎCCJ și în ceea ce privește dosarul Hidroelectrica, aceasta a precizat că va apela la Înalta Curte pe toate dosarele sale. De asemenea, întrebată și dacă în ceea ce privește dosarul Hidroelectrica va cere ÎCCJ să stabilească dacă mai trebuie să plătească prejudiciul, Elena Udrea a precizat că „nu neapărat pe acest prejudiciu”.

Aceasta a mai completat că nu știe toate detaliile juridice și că avocații săi sunt cei care se ocupă de toate detaliile.

Ce acuzații i-au adus procurorii

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în dosarul Hidroelectrica în decembrie 2017. Procurorii o acuzau atunci de trafic de influenţă şi spălare a banilor.

„În cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Procurorii au mai susținut că Elena Udrea ar fi primit în noiembrie 2011, prin intermediari, 3,8 milioane de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro.

„Creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații. Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe”, mai transmiteau procurorii.