Zelenski țintește prea departe

În luna februarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că NATO ar trebui să considere ținte legitime rachetele Oreșnik desfășurate de Rusia în Belarus. ”În opinia mea, Oreșnik sunt ținte legitime. Ucraina va trata astfel această amenințare. Însă președintele Alexander Lukașenko nu ar trebui să se joace, pentru că, după acest prim pas, rușii vor aduce rachete în Belarus fără să-l mai consulte”.

Belarusul, noua țintă a presiunii Kievului

La finalul lunii mai, comandantul sistemelor de drone al Armatei Ucrainei, a lansat un avertisment la adresa Belarusului. A arătat că Ucraina a identificat „500 de ținte potențiale” în Belarus și l-a avertizat pe președintele Lukașenko în privința cooperării cu Rusia. ”Primele 500 de ținte au fost deja identificate. Un sfat gratuit și foarte practic: nu te băga în gura Ucrainei”, a spus comandantul Robert Brovdi.

Câteva zile mai târziu, Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Zelenski, i-a transmis un avertisment personal președintelui Lukașenko. ”Ca o persoană prudentă care vrea să ajungă la pensie, știu că, pentru a asigura tranziția puterii, pentru a construi o dinastie (spun toate acestea cu sarcasm), ar fi de preferat să tacă pur și simplu astăzi… Vă avertizăm: înainte de a face orice, trebuie să te gândești la consecințe, inclusiv la cele personale”, a spus Podoliak.

Tiparul avertismentelor personale

Limbajul amintește de avertismentele lansate de Zelenski la adresa fostului premier Viktor Orban, care continua să blocheze ajutoarele UE pentru Ucraina. ”Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde… și că soldații ucraineni vor avea arme. În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el pe limba lor”. Sau amintește de un interviu din 2023 pentru The Economist. Zelenski spunea că refugiații ucraineni s-au „comportat bine” și le sunt „foarte recunoscători” celor care i-au găzduit. Că aceasta generozitate nu va fi uitată. Însă, spunea el ”este imposibil de prezis” cum vor reacționa milioane de refugiați ucraineni din țările europene, dacă țara lor ar fi lăsată fără sprijin. ”Nu ar fi poveste frumoasă” pentru Europa, dacă ”acești oameni ar fi puși cu spatele la zid”.

Ultimatumul lui Zelenski pentru Lukașenko

Săptămâna trecută, președintele Zelenski a dat un ultimatum Belaruslui. Guvernul de la Minsk ar trebui să elimine echipamentele de retransmisie, despre care Zelenski spune că ajută Rusia să atace Ucraina. În caz contrar, armata ucraineana va interveni. Într-o postare pe rețelele sociale, pe 19 iunie seara, Zelenski l-a îndemnat direct pe omologul său să ”îndepărteze acel echipament”. ”Cred că o săptămână este suficient pentru a face asta… Dacă nu o face, o vom face noi”, a spus Zelenski.

Lukașenko încearcă să reducă tensiunile

Iar acest avertiement a venit după ce, pe 21 mai, Alexander Lukașenko, a declarat că este gata să se întâlnească cu Zelenski. ”Dacă vrea sa discutăm ceva, suntem deschiși. Vreau să mai întâlnesc cu el în Ucraina sau în Belarus și să vorbim despre relațiile bilaterale”. Lukașenko și-a cerut scuze pentru remarcile anterioare mai dure despre Zelenski. A declarat că Minskul și Moscova nu sunt pentru implicarea Belarusului în războiul din Ucraina. ”Belarus este foarte vulnerabilă din punct de vedere militar”, a spus Lukașenko. ”Totul în Belarus este la vedere pentru armata ucraineană. Înțelegem perfect că principalele noastre obiective de infrastructură critică — producție și logistică — ar fi lovite”.

Răspunsul din partea lui Zelenski a venut o zi mai târziu. A primit-o la Kiev pe Svetlana Țihanouskaya, lidera opoziției belaruse în exil, pe care a numit-o ”reprezentant al Belaruslui”. Iar cu o zi înainte de ultimatumul privind releele de transmisie pentru dronele ruse, o dronă a lovit un autocarul unei echipe de fotbal din Belarus. Kievul a negat că drona ar fi fost ucraineană.

Zelenski, tot mai puțin dispus la compromis

Succesele în campania cu drone asupra Rusiei a sporit mult încrederea președintelui Zelenski. A botezat o unitate militară cu după fosta Armată Insurecțională Ucraineană, acuzata de colaborare nu naziștii și crime de război. Aceasta a dus la o dispută cu președintele polonez Karol Nawrocki și la retragerea celei mai înalte distincții poloneze – Ordinul Vulturului Alb. Zelenski a declarat imediat că a înapoiat medalia, prezentând ostentativ și ambalarea coletului cu pricina.

Volodimir Zelenski a respins ultima propunere a cancelarului Germaniei privind integrarea europeană a Ucrainei – acordarea unui statut hibrid de ”membru asociat”. Foarte important, propunerea germană nu excludea aplicarea clauzei apărării colective din Tratatul UE pe perioada în care Ucraina ar fi avut acest statut. Liderul de la Kiev a considerat propunerea drept ”nedreaptă”. „Noi apărăm Europa — pe deplin, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură. Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce”, a spus Zelenski. Tot el acuza europa ca este ”fragmentata ca un caleidoscop” și ca astfel nu va conta în ochii președintelui Donald Trump. A fost o declarație aplaudată la Davos, în 2026, dar care, făcută de un lider european, ar fi atras mai degrabă critici.

O nouă sursă de îngrijorare pentru aliați – riscul extinderii conflictului

Ultimatumul dat de Kiev guvernului din Belarus ar trebui să-i îngrijoreze pe aliații europeni ai Ucrainei. Extinderea războiului din Ucraina a fost o teamă constantă începând din 2022, toate analizele concentrându-se asupra unui atac al Rusiei cu acest scop. Volodimir Zelenski ține să introducă în ecuație și posibilitatea unui atac ucrainean asupra unui stat terț.

Alexander Lukașenko este deseori numit ”ultimul dictator din Europa”. Belarus face parte dintr-o uniune statală cu Rusia. Este greu ca declarațiile sale să primească mult mai mult credit decât cele făcute de Vladimir Putin. Însă Lukașenko este cunoscut pentru abilitatea sa de a gestiona relațiile cu Vestul. A fost gazda negocierilor pentru Acordurile de la Minsk, în 2015. A decis recent eliberarea mai multor deținuți politici și a primit mulțumiri ”pentru cooperare si prietenie” din partea președintelui Donald Trump. Amenințările președintelui Zelenski la adresa Belarusului pot genera riscuri mari. S-ar limita Ucraina la distrugerea unor relee din sudul Belarusului sau ar recurge și la atacuri cu drone asupra unor instalații petroliere cere pot fi folosite pentru a susține efortul de război al Rusiei?

Un precedent cu efecte imprevizibile

Un asemenea atac asupra unui stat care ajută forțele inamice are dublu tăiș. Multe din uzinele care ajută Ucraina sunt în Europa. Conducerea de la Moscova repetă acest lucru. Ministerul rus al Apararii a publicat si o scurtă lista cu asemenea ”ținte”. Încercând să reducă nivelul disputei cu Kievul, Lukașenko a declarat că Zelenski este ”tânăr și neexperimentat” și nu este ”un militar”. Președintele Zelenski a avut ultima disputa cu un oficial european în urma cu trei ani. Atunci ministrul brirtanic al Apărării, Ben Wallace, i-a transmis ca europenii ”nu sunt de la Amazon” și nu au o relație cu Ucraina doar pentru a primi ”liste de cumpărături”. Poate că acum, aliații europeni ar trebui să-i traducă președintelui Zelenski ce a vrut să spună ”ultimul dictator din Europa”: bombardamentele s-ar întâmpla în Belarus nu ar rămâne între granițele Belarusului.