Cum arăta viața universitară în Bucureștiul interbelic

Bucureștiul interbelic a devenit centru academic și cultural de prim rang. Universitățile și instituțiile de învățământ superior au fost bază pentru mii de tineri din toate provinciile țării, care veneau aici ca să studieze Dreptul, Medicina, Literele, Economia, Ingineria sau Științele exacte.

După 1918, Bucureștiul s-a dezvoltat din punct de vedere urban, dar și cultural, fiind totodată și centrul administrativ al țării.

Devenit apoi și de interes universitar, mii de studenți proveniți din Transilvania, Basarabia, Bucovina, Oltenia, Moldova sau Dobrogea au ajuns în Capitală ca să-și desăvârșească studii superioare.

Era o viața universitară activă, studenții participau la cursuri, conferințe, organizații studențești sau diverse dezbateri care animau mediul academic.

Profesorii universitari, cei mai mulți dintre ei, personalități recunoscute la nivel național, erau autori de lucrări importante, darși activi în viața publică.

În perioada interbelică, numărului de studenți a crescut, iar specializările s-au diversificat foarte mult.

România avea nevoie de specialiști pentru administrație, economie, infrastructură, educație și sănătate, iar universitățile au răspuns acestei cereri prin extinderea ofertei educaționale, scrie bucuresti.ro.

Universitatea din București, prestigioasă

Fondată în 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din București era prestigioasă, ajungând în perioada interbelică una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din Europa de Est.

Multe dintre facultățile importante se regăseau aici, printre acestea Facultatea de Drept, Facultatea de Litere și Filosofie, Facultatea de Științe și Facultatea de Teologie.

Citește și: Bucureștiul de altădată: Imagini care au surprins orașul înainte de marile transformări

În amfiteatrele universității predau profesori de prestigiu, iar studenții învățau literatura română, filologia clasică, limbile moderne, istoria, filosofia și pedagogia sau drept civil, drept penal, drept constituțional, procedură judiciară și legislație administrativă.

De asemenea, Facultatea de Științe pregătea matematicieni, fizicieni, chimiști și biologi, iar cercetările din laboratoarele sale puneau bazele dezvoltării științei românești.

Medicina, un domeniu respectat

Studiile medicale se bucurau de un prestigiu deosebit în perioada interbelică. Considerată una dintre cele mai dificile și respectate profesii, admiterea nu era una ușoară.

După ani întregi pe băncile facultății, studenții aprofundau cunoștintețe lucrând în spitale, pentru dobândirea de experiență practică.

Participau la stagii clinice și asistau la intervenții medicale, mulți dintre medicii formați în perioada interbelică devenind ulterior personalități marcante ale medicinei românești.

Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale

Academia de Studii Economice s-a numit inițial Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale și a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în perioada interbelică, având un rol major în formarea elitei economice a României interbelice.

Înființată prin lege în aprilie 1913, avea rolul de a pregăti specialiști în domeniul economic, comercial și industrial.

Studenții învățau economie politică, contabilitate, finanțe, drept comercial, transporturi, organizarea întreprinderilor și economie națională.

Numeroși profesori ai Academiei au fost implicați în elaborarea politicilor economice ale statului și au ocupat funcții importante în administrație și în viața politică, arată sursa citată.

Până în 1926, Academia nu a dispus de un sediu propriu și a funcționat în clădiri din centrul Bucureștiului, însă ulterior, pe măsură ce s-a dezvoltat, ea devenind unul dintre cele mai importante centre de studii economice din țară.

Student în anii `20 – `30

Tinerii locuiau în cămine, gazde sau camere închiriate și munceau, cei mai mulți dintre ei, pentru a-și susține educația. Petreceau ore întregi în bibliotecile universitare, citeau mult, iar studiul individual era o preocupare foarte serioasă pentru ei.

În același timp, organizațiile studențești aveau o influență importantă asupra vieții universitare. Organizau conferințe, activități culturale, dezbateri și acțiuni sociale, mediul academic a devenit unul de formare civică.

Atmosfera acelor ani nu poate fi recreată fără cafenelele din centrul Bucureștiului, care erau foarte populare. Aici se întâneau studenți, dar și profesori, și dezbăteau idei politice, literare și filosofice.

Femeile, acces la studii superioare

A crescut totodată numărului de femei care urmau studii universitare. Deși mai puțin numeroase decât bărbații, prezența lor era mai vizibilă. Se bucurau de interes domenii precum literele, pedagogia, medicina sau științele. După obținerea unei diplome universitare, ele aveau acces la profesii care anterior erau rezervate aproape exclusiv bărbaților.

Moștenirea perioadei interbelice

Universitățile bucureștene au format generații întregi de specialiști, iar instituțiile academice din Capitală au devenit centre de excelență intelectuală.

Atunci s-au format personalități care aveau să marcheze viața publică a țării pentru multe decenii.

Educația universitară din Bucureștiul interbelic reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale României moderne. A modelat elitele intelectuale ale națiunii lăsând o moștenire care este vizibilă și astăzi.