DIICOT își ia măsuri de siguranță. Sechestru pe averea lui Viorel Pașca, șeful rețelei de azile ilgale de la Bihor

Ancheta din dosarul centrelor din Bihor intră într-o nouă etapă, după ce procurorii au luat o măsură care poate avea un impact major asupra patrimoniului celor cercetați.

DIICOT își ia măsuri de siguranță. Sechestru pe averea lui Viorel Pașca, șeful rețelei de azile ilgale de la Bihor

Sursă foto -DIICOT

Ancheta din dosarul centrelor din Bihor intră într-o nouă etapă, după ce procurorii au luat o măsură care poate avea un impact major asupra patrimoniului celor cercetați.

Procurorii DIICOT au instituit măsuri asigurătorii de amploare în dosarul care îl vizează pe Viorel-Teodor Pașca și Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, anchetată în cazul centrelor neautorizate din județul Bihor. Potrivit documentelor din dosar, apărute sâmbătă, a fost pus sechestru pe toate bunurile mobile și imobile ale lui Viorel-Teodor Pașca, precum și asupra patrimoniului asociației. Măsura are rolul de a garanta eventualele despăgubiri civile care ar putea fi acordate persoanelor considerate victime în anchetă.

DIICOT transmite că sechestrul are rolul de a împiedica înstrăinarea bunurilor

Conform actelor de urmărire penală, măsura a fost dispusă pentru a preveni înstrăinarea bunurilor sau crearea unei stări de insolvabilitate care ar face imposibilă despăgubirea persoanelor vătămate la finalul procesului.

În motivarea deciziei, organele judiciare invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), arătând că restrângerea dreptului de proprietate este proporțională cu scopul urmărit, respectiv protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor despre care anchetatorii susțin că au fost exploatate în centrele neautorizate.

Conform informațiilor oferite de unele surse apropiate anchetei, vizate de sechestru ar fi toate bunurile mobile, imobile și conturile bancare identificate pe numele tuturor celor cercetați.

Prejudiciul s-ar ridica, în prezent, la aproape 6,4 milioane de euro.

Control judiciar pentru șase inculpați. DIICOT ceruse arest preventiv

Vă amintim că, joi seara, judecătorii Tribunalului București au decis plasarea sub control judiciar a celor șase persoane vizate de propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT.

Procurorii solicitaseră arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Viorel-Teodor Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a unei alte persoane considerate coordonatoare a activităților desfășurate în cadrul asociației.

Instanța a respins însă această solicitare și a dispus măsura controlului judiciar, dar decizia nu este una definitivă. Urmează ca DIICOT să conteste această hotărâre, deoarece procurorii solicită arestarea preventivă a celor implicați.

Contestația DIICOT va fi judecată la Curtea de Apel București, care va pronunța o decizie definitivă legată de măsura preventivă.

Printre obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar se numără și interdicția ca Viorel Pașca să ia legătura cu cei trei fii ai săi, cercetați în același dosar. Totodată, instanța a stabilit că nici cei trei frați nu au voie să comunice între ei.

Viorel Pașca respinge acuzațiile care i se aduc: „Dacă ceea ce fac eu nu este în regulă, veniți și preluați bolnavii”

Viorel Pașca a declarat în fața jurnaliștilor că respinge acuzațiile formulate împotriva sa și susține că a cerut în repetate rânduri autorităților să preia persoanele aflate în grija sa, dacă apreciază că activitatea desfășurată nu este legală.

El a afirmat că a trimis mai multe scrisori miniștrilor Sănătății, fără să primească un răspuns concret.

„Le-am scris în privat. Și am spus așa: «Domnilor, dacă ceea ce fac eu considerați că nu este în regulă, că nu e bine, vă rog, veniți și preluați bolnavii. E datoria statului român să îi îngrijească». Nimic. Nu m-au învrednicit cu un răspuns”, a declarat Viorel Pașca, potrivit News.ro.

Acesta a susținut și că fiii săi nu au avut nicio implicare în administrarea centrelor, afirmând că l-au ajutat doar la diverse activități gospodărești.

Referitor la numărul mare de persoane îngrijite, Pașca a spus că a încercat să salveze cât mai mulți oameni aflați în situații limită, făcând o comparație cu filmul „Lista lui Schindler”.

Totodată, el a susținut că persoanele aduse în centre proveneau din condiții extrem de dificile și că beneficiau de îngrijire mai bună decât înainte, acei oameni venind la el din situații deosebit de grele.

Potrivit declarațiilor sale, beneficiarii mergeau la ștrand, la cinema, la meciuri de fotbal sau la grătare, iar în urma unui control efectuat anul trecut de reprezentanți ai Prefecturii, Poliției, DSP, DSV și AJPIS ar fi fost felicitat pentru activitatea desfășurată, fiind sfătuit doar să obțină autorizațiile necesare.

Pașca a mai susținut că banii ridicați de anchetatori în urma perchezițiilor reprezentau fondurile pregătite pentru plata salariilor și a lucrărilor aflate în desfășurare.

Vezi aici reacția completă a lui Pașca în fața acuzațiilor aduse de DIICOT „Mi-au spus că fac o treabă bună“. Acuzat de DIICOT că folosea azile de bătrâni ca paravan pentru trafic, Viorel Pașca spune că a fost felicitat de Prefectură, Poliţie, DSP, DSV, AJPIS

Ce susțin procurorii DIICOT în dosarul azilelor din Bihor

Potrivit DIICOT, ancheta vizează un grup infracțional organizat care ar fi funcționat din anul 2020 sub paravanul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.

Procurorii susțin că asociația nu deținea licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale sau medicale și că sute de persoane vulnerabile ar fi fost exploatate prin încasarea pensiilor, indemnizațiilor și donațiilor obținute în urma campaniilor desfășurate pe Facebook.

Conform DIICOT, persoanele ajungeau în centre din spitale și din direcțiile de asistență socială din întreaga țară, iar după internare le-ar fi fost confiscate actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare.

În urma perchezițiilor efectuate la 1 iulie 2026, anchetatorii au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel.

Procurorii mai susțin că, în perioada 2006-prezent, în aceste locații ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat.

„Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor”, potrivit Poliției Române.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Guvernul a alocat 19 milioane de lei pentru îngrijirea celor 409 persoane

Între timp, Guvernul a deblocat 19 milioane de lei pentru îngrijirea celor 409 persoane preluate din imobilele administrate de Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.

Potrivit calculelor prezentate de autorități, suma ar urma să acopere cheltuielile pentru o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni. Raportat la numărul beneficiarilor, rezultă un cost estimat între aproximativ 3.871 și 7.742 de lei pentru îngrijirea unei persoane vulnerabile, în funcție de perioada efectivă acoperită de finanțare.

Află și Fabrică de bani sau case de binefacere? Câți bani publici „tocau“ lunar la Bihor azilele lui Viorel Pașca

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.