Nicușor Dan, promisiuni neonorate: alegerile anulate, reforma Justiției, dronele

Președintele a făcut mai multe promisiuni, de la începutul mandatului și până acum, care nu au fost onorate.

Prima dintre ele a rămas și acum, la un an de zile, în același stadiu.

Numirea șefilor serviciilor secrete

Nicușor Dan a vorbit despre acest subiect încă din iulie 2025, Pe atunci, președintele spunea că ar vrea ca viitori șefi ai SRI și SIE să nu provină din mediul politic și nici din interiorul acestor instituții. De câteva ori a susținut că ar dori să fie tehnocrați.

Dan părea determinat să facă schimbările cât mai repede, având în vedere că avea presiunea timpului: la SRI directorul este interimar din 2023, iar Vlase, de la SIE, ocupă funcția încă din 2018.

În urmă cu zece luni, la începutul mandatului, Nicușor Dan chiar a participat la o ședință a Coaliției, la Palatul Victoria, unde ar fi discutat cu liderii partidelor, spuneau surse la acel moment, inclusiv despre numiri.

La acel moment au ieșit câteva nume în spațiul public: Marius Lazurca, ulterior devenind consilier prezidențial, Florin Vlădica, Gabriel Zbârcea sau Marius Abrudean.

Președintele a fost întrebat constant când va face numirile. La început, a înaintat termene: final de 2025, început de 2026, apoi termenele s-au transformat în „relativ curând” sau „la momentul potrivit”. Președintele a invocat criza politică pentru a justifica amânările.

Surse de la acel moment spuneau că șefii serviciilor și șefii marilor parchete vor fi discutați la pachet, parte din împărțirea politică a funcțiilor între partide.

Prezent la Podcasturile Cotidianul, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a spus că probabil Nicușor Dan se înțelege cu directorii actuali ai acestei instituții.

„Orice președinte normal, în momentul în care vine, își pune oameni în care are încredere, bine pregătiți instituțional, în funcții. A trecut peste un an și nu a făcut nicio propunere, a trecut aproape un an. I-am atras atenția dacă nu desemnezi, tu ești vinovat de neîndeplinirea atribuțiilor constituționale și legale. Tu trebuie să desemnezi chiar dacă desemnarea ta nu are șanse să treacă de Parlament, pentru că atunci nu ești tu vinovat, ci formațiunile politice care nu ți-au votat propunerea.

Ce mi-a răspuns…mici azi nu a venit cu propunerile. Iar eu cred că o face pentru că se înțelege foarte bine cu ei. Iar dacă se înțelege foarte bine cu ei, întotdeauna eu merg pe judecăți logice…înseamnă că are încredere în ei. Iar Nicușor Dan foarte greu ar încredere în ei dacă nu îi cunoaște cât de cât. Ceea ce înseamnă că probabil îi cunoștea de dinainte”, a explicat Orban.

Raportul privind alegerile din 2024

Și în acest caz, din aproape în aproape și din termen în termen s-a ajuns la „în timp rezonabil”. Șeful statului a explicat că există deja acel raport al Parchetului General, prezentat anul trecut, dar își dorește ca prin raportul la care se lucrează să existe o imagine de ansamblu care să-i facă pe cetățeni să perceapă clar că a fost vorba de influența rușilor.

„Și eu sunt nerăbdător să închidem acest capitol din istoria noastră recentă. Din punct de vedere juridic chestiunea este clară – am avut un candidat care a încălcat flagrant legea electorală românească (…) În ceea ce privește influenta rusă, avem deja un raport, cred că sunt de 7-8 luni de atunci, al Parchetului General care dovedește că au existat niște companii rusești în spatele acestei acțiuni.

Însă ce îmi doresc eu de la acest raport este să avem o poză mai generală, care în momentul în care va exista va fi mult mai ușor de înțeles de o categorie largă a populației, ăsta este scopul meu. În loc să dăm niște demonstrații – A implică B, B implică C – care sunt relativ tehnice, să dăm poza generală. Și atunci vă asigur că atunci multă lume o să spună da, avem influență rusă. Nu vreau să promit un termen acum”, a motivat președintele luna trecută.

Implicarea în problemele sistemului de Justiție

Încă de la începutul mandatului, Nicușor Dan s-a arătat doritor de a fi implicat în reformarea sistemului de Justiție. A sunat personal magistrații pentru a discuta despre problemele din sistem (la acel moment, în contextul pensionărilor), a organizat consultări oficiale.

Referendumul magistraților

Pe 21 decembrie, președintele Nicușor Dan a anunțat că în ianuarie 2026, va iniția un referendum printre magistrați pentru a afla dacă sunt supuși unor presiuni de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Intenția a pornit în urma dezvăluirilor făcute de Recorder în documentarul „Justiție Capturată”.

„Cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: «Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?»”, a spus președintele atunci.

S-a pripit cu anunțul

Ulterior, constituționaliști, experți au afirmat că șeful statului s-a pripit cu acest anunț fiindcă un referendum nu se poate organiza, deoarece Constituția permite doar consultarea întregului popor pe probleme de interes național.

Fostul membru CSM Toni Neacșu, de exemplu, a explicat că, din punct de vedere juridic și practic, nu există referendum care să aibă loc în interiorul Justiției, respectiv pentru judecători și procurori.

„Președintele nu poate organiza nici măcar un referendum local, într-o unitate administrativă sau mai multe. Evident, noțiunea de referendum în interiorul unei profesii este un non-sens juridic. Legea nr. 3/2000 este cea care reglementează în detaliu organizarea referendumurilor naționale sau locale, le clasifică juridic și stabilește reguli stricte cu privire la cine le poate iniția sau pragurile de cvorum și validare. Ca atare, în niciun caz nu vorbim de un referendum printre judecători sau procurori pe care să îl poată organiza președintele României”, a explicat avocatul.

Totuși, Nicușor a insistat și mai târziu că demersul va merge înainte, dar se caută o modalitate prin care să fie realizat în siguranță, iar identitatea magistraților să fie protejată, deoarece mulți se tem.

„Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta”, a spus preşedintele despre momentul în care va declanşa referendumul”, a spus președintele în aprilie, la Europa FM.

A trecut, însă, mult mai bine de o lună.

Participarea președintelui la ședințele CSM

Președintele a subliniat că e nevoie de dialog și a promis că-și va face temele și va participa des la ședințele CSM .

„O să particip de-a lungul mandatului la multe ședințe CSM cu subiecte pe care le voi pregăti foarte bine”, a zis președintele.

„Suntem cu toţii oameni responsabili, mulţi dintre noi vedem, din păcate, scăderea actului de justiţie în ultimii patru-cinci ani, tocmai din cauză că nu a existat acest dialog şi în opinia mea societatea ne obligă să avem dialog pe subiectul acesta”, a mai afirmat el.

În aprilie, șeful statului a reiterat că va merge des la ședințele CSM. Totuși, recent, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a afirmat că președintele nu a participat până acum la nicio ședință a plenului CSM, deși a fost invitat constant de la începutul anului.

„Este adevărat că președintele României nu a fost prezent până la acest moment la niciuna dintre ședințele plenului CSM. La fiecare ședință, cel puțin de la momentul ianuarie, de când am preluat conducerea vremelnică pentru un an de zile a CSM, la fiecare ședință președintelui României i-am trimis o invitație. La unele președintele României a răspuns că programul dânsului nu permite”, a afirmat Liviu Odagiu în emisiunea „OFF The Record” de la Mediafax.

Raportul privind dronele din Portul Constanța și de la Galați

Iar cea mai recentă promisiune este prezentarea raportului referitor la drona care a intrat în Portul Constanța. Șeful statului a prezentat pe 6 iunie termenul de 7-10 zile. Mai apoi, Nicușor Dan a revenit asupra declarației și a anunțat o nouă estimare, „în una-două săptămâni”. Până la urmă, a venit un raport, dar din partea Ucrainei.