Bucureștiul conduce piața imobiliară: Un apartament se vinde în medie în 54 de zile

De ce se vând mai repede apartamentele din București

La Constanța, un apartament scos la vânzare stă în piață 78 de zile, în medie, înainte să găsească un cumpărător. La Brașov, durata e ceva mai mică, respectiv 72 de zile.

Bucureștiul coboară singur sub pragul de două luni, deși prețurile de aici rămân, în medie, peste cele din restul țării.

O explicație posibilă nu ține de cât costă un apartament, ci de cât de repede își permite un bucureștean să-l cumpere. Nu e însă singurul factor plauzibil, arată bucuresti.ro.

Ce spun cifrele

Potrivit raportului privind stabilitatea financiară al Băncii Naționale a României, publicat în 2026, listările din București rămân pe piață 54 de zile în medie. De asemenea, Imobiliare.ro a prezentat aceeași cifră la conferința națională Imobiliare.ro HUB 2026.

Durata medie de la intrarea în piață a unui apartament până la tranzacționare a urcat de la 52 de zile, în primul trimestru din 2025, la 54 de zile, în perioada similară din 2026.

Acest lucru arată, mai degrabă, o stagnare decât o accelerare bruscă. Este însă suficientă pentru ca București să rămână în fruntea clasamentului în marile orașe.

Ce nu explică diferența dintre orașe

Un factor evident, dar înșelător, este schimbarea fiscală din 2025. Cota de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă pentru prima locuință a fost eliminată.

Efectul a fost o mutare a cererii dinspre apartamentele noi spre cele vechi, resimțită la nivel național, nu doar la București.

Citește și: BNR: Piața imobiliară din România este subevaluată, însă dezechilibrul dintre cerere și ofertă menține presiunea asupra prețurilor

Interesul cumpărătorilor pentru locuințe vechi a crescut cu 26% în Capitală, în timp ce pentru locuințe noi a scăzut cu 11%. Este un fenomen real, dar nu explică însă de ce apartamentele din București se vând mai repede decât cele din Constanța sau Brașov, de exemplu.

Totodată, schimbarea de TVA s-a aplicat peste tot, iar piața veche s-a mișcat mai repede decât cea nouă în toată țara, nu doar în Capitală, mai arată sursa citată.

O explicație posibilă: raportul preț-venit

O ipoteză plauzibilă, care ține însă mai mult de interpretare decât de date confirmate în mod direct, ar fi diferența de accesibilitate.

În Capitală, un apartament cu două camere se cumpără, fără credit, în 6,8 ani de venit, iar a Constanța, de exemplu, aceeași achiziție cere 12 ani.

Diferența nu vine din prețurile mai mici din Constanța, în condițiile în care, de fapt, prețul mediu pe metru pătrat este mai degrabă mai mic acolo, respectiv 2.000 euro/mp, potrivit Indicelui Imobiliare.ro pentru mai 2026, decât media bucureșteană, care depășește adesea 2.200 euro/mp.

Diferența de accesibilitate vine, așadar, exclusiv din salariile mult mai mari din Capitală.

Cartiere care vând cel mai repede

Datele publice nu oferă un clasament oficial al rapidității cu care se vând în funcție de cartier, dar arată clar unde se concentrează cererea de cumpărare.

Berceni și Militari sunt zone accesibile în sudul și vestul orașului, iar Pipera, în nord, unde dezvoltarea imobiliară recentă s-a intensificat în mode evident.

La polul opus, cele mai scumpe zone rămân Aviatorilor, cu aproape 4.910 euro pe metrul pătrat util, Primăverii, cu 4.583 euro, Kiseleff, cu 4.491 euro, și Herăstrău, cu 4.470 euro.

Cel mai accesibil cartier bucureștean rămâne Ferentari, cu prețuri puțin peste 1.000 euro pe metrul pătrat util, sub media din Constanța, deși nu reprezentativ pentru oraș per total.

În lipsa unor date publice privind rapiditatea vânzărilor pe fiecare cartier în parte, legătura între popularitatea acestor zone și explicația de accesibilitate se mențin, prin urmare, într-o zonă ipotetică, fără ca acestea să reprezinte o confirmare certă.

Cerere reală sau prețuri de pornire realiste?

Cele două explicații nu se exclud, ci se suprapun însă. BNR estimează că piața imobiliară rezidențială e subevaluată, atât la nivel național, cât și în București.

Prețurile actuale ar fi încă sub nivelul justificat de veniturile populației, costul finanțării și nivelul chiriilor, indiferent de metodologia folosită pentru calcul.

Banca centrală atrage însă atenția că această concluzie trebuie interpretată cu prudență, fiindcă estimările sunt sensibile la metodologie.

În același timp, numărul tranzacțiilor a scăzut cu 16,6% în București, în primul trimestru din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Nu pare, deci, un boom clasic, cu mulți cumpărători care se întrec pentru puține apartamente.

Pare mai degrabă un segment mai restrâns, cu venituri suficiente pentru un oraș unde locuința rămâne, procentual, mai accesibilă decât în restul țării, chiar dacă prețul afișat, per total, arată altceva.