Magistrații au cerut în discuția care a avut loc săptămâna trecută la Palatul Cotroceni ca valoarea pensiei să fie stabilită la 65% din ultimul salariu brut. Argumentul acestora a fost că 70% din ultimul salariu net, varianta propusă de Guvern, este cel mai mic din Europa.
Surse politice au mai precizat că liderii din coaliție nu sunt de acord cu propunerea magistraților. Aceștia din urmă au propus și o perioadă de tranziție mai mare, de 20 de ani. Premierul Ilie Bolojan a respins categoric o asemenea propunere și s-a arătat dispus la maxim 15 ani.
În discuția de luni seara ar urma să fie luată o decizie finală, astfel încât proiectul să treacă rapid prin procedurile de avizare, iar premierul Ilie Bolojan să își angajeze răspunderea în Parlament cât mai rapid.
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat luni că angajarea răspunderii va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
„Nu am cum să știu ce se va întâmpla. Îmi doresc ca acest subiect să se încheie, așa cum îmi doresc să se încheie și celelalte subiecte rămase restante. Eu cred că se va închide într-o formulă agreată în coaliție, formulă care să respecte principiul echității”, a declarat Mircea Abrudean.
De asemenea, senatorul USR Ștefan Pălărie a precizat că anumite detalii ale proiectului încă sunt în discuție.
„Eu cred în continuare că se pot parcurge toate termenele atunci când există bună credință și colaborare interinstituțională, în așa fel încât să avem o lege trecută, asumată prin răspunderea Guvernului și recuperarea acelui blocaj de 231 de milioane de euro din PNRR”, a spus senatorul.
Ce prevedea proiectul respins de CCR
Ștefan Pălărie a mai vorbit și despre disensiunile din spațiul public pe acest subiect.
„Eu cred că trebuie să existe o formă de echitate în societate. Eu mai cred că niciun sistem de pensii, al nimănui, nu poate fi considerat buzdugan politic sau armă politică în niște discuții care trebuie să facă bine societății per-ansamblu.
(…) Am văzut scrisori sau poziții publice ale unor instituții care depășesc atribuțiile acordate de Constituție. Sub nicio formă justiția nu se poate pronunța asupra politicilor publice pe care un partid sau altul ar trebui să le aibă”, a spus Ștefan Pălărie.
Reamintim că proiectul inițial pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională a României (CCR). Magistrații și-au motivat decizia prin lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Proiectul stabilea valoarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. De asemenea, perioada de tranziție era stabilită la 10 ani, cu toate că președintele Nicușor Dan a cerut 15 ani.
Problema reformei pensiilor speciale este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.
Cerem referendum pentru Constitutie,sa prevada clar CONTRIBUTIVITATEA ,nimic altceva in calculul pensiei
@ Ăștia au avut în programul de guvernare cu care au fost votați la alegeri ceva despre pensiile magistraților, de își fac de lucru cu negocieri cu magistrații ?