Adevăratele creșteri ale PSD: taxe și impozite, deficitul, prețul energiei

În șapte luni și jumătate de guvernare PSD-ALDE, România s-a ales cu un deficit de 6,3 miliarde de lei, respectiv 0.77%, cu cheltuieli bugetare mai mari cu 10%, cu un preț la energie electrică de trei ori mai mare decât anul trecut pe vremea aceasta, cu accize mai mari la țigări și în viitorul apropiat se așteaptă la creșterea prețurilor carburanților, la un salt mai mare decât se estima a inflației, la costuri mai mari pentru angajați, după ce la începului lui 2017, salariații cu venituri decente au fost nevoiți să plăteasc statului mai mult. În plus, impozitul pe contract part-time crește, se plafonează indemnizația pentru creșterea copilului, investițiile sunt la nivel minim, iar deficitul bugetar riscă să spargă bariera de 3% ceea ce presupune o creștere a costurilor cu împrumuturile din partea statului. O mare parte dintre acestea au la bază un program guvernamental care s-a impus printr-o revoluție fiscală fără precedent și care a avut în prim plan creșterile de salarii, pensii și de ajutoare sociale.

Primii loviți de programul de guvernare au fost românii care lucrază în sectoarele informatic, energetic, bancar, aviatic, telecomunicații și servicii cu salarii de peste 3.000 de euro pe lună. La începutul anului, Guvernul Grindeanu a decis să elimine plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se mai impunea CAS (contribuțiile sociale) și CASS (contribuțiile de sănătate). În felul acesta, s-au mărit sumele cuvenite statului. Au urmat toți cei care fumează, pentru că programul de convergență aprobat de același guvern a propus accize mărite la țigări pentru a se aduna 90 de milioane de lei în plus la buget. În tot acest timp, prețul energiei pe piața liberă a crescut consistent. La începutul anului s-au consemnat consumuri record cauzate de valul de frig care s-a abătut peste Europa. După ce s-a dus gerul, prețurile au rămas pe tendința de creștere din cazua unui deficit local de producţie şi a unui context regional nefavorabil. În primele şase luni ale anului, Sistemul Energetic Naţional nu a putut beneficia de aportul a 800 de MW ai centralei Petrom de la Brazi (în reparaţii), pentru o lună, de 700 de MW ai Centralei Nucleare de la Cernavodă (revizie) şi de două grupuri de la Rovinari (reparaţii). Ca un făcut, a fost şi secetă, iar Hidroelectrica a mers cu turbinele subturate. În plus, nu se mai vorbește de nicio investiție într-un grup energetic nou.

S-a deschis punga cu pomeni

Venit la putere, PSD a deschis larg punga cu pomenile, astfel încât cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 123,5 miliarde lei, au crescut în primele șase luni ale lui 2017 în termeni nominali cu 10 % față de prima jumătate a anului trecut. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,5% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate in 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1250 lei la 1450 lei din 1 februarie 2017 și majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi. Aceste măsuri și altele care urmează să vină pun mare presiune pe deficitul bugetar. De altfel, execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB, față de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016, au anunțat Finanțele.

Bunuri mai scumpe

Inflația, monstrul care a zăcut în neștire luni întregi, începe să își facă iar de cap. Banca Naţională a României a revizuit în sus prognozele de inflaţie pentru următoarea perioadă, cea pentru decembrie 2017 fiind de 1,9% (+0,1 puncte procentuale faţă de prognoza anetrioară), iar pentru decembrie 2018 – de 3,2% (+0,1 pp), a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pentru iunie 2019, prognoza de inflaţie a BNR este 3,5% „la taxe constante”, în sensul că ar putea fi atinsă această valoare dacă fiscalitatea nu va influenţa preţurile. „Din ce în ce mai puţine preţuri scad şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai multe preţuri cresc, arată indicele de difuziune”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra Inflaţiei. „Presiuni în sus asupra inflaţiei vin atât din politica fiscală, cât şi din preţurile administrate, în special la energie”. De asemenea, „presiuni şi de pe piaţa forţei de muncă, dar şi din importuri, unde preţurile nu mai scad. Costurile cu manopera, dar şi cele cu materia primă, merg în sus”, a arătat guvernatorul. Isărescu a mai spus că tendinţa este imprimată de preţurile alimentelor. Iar preţurile la energie „deocamdată au inversat traiectoria în trimestrul al doilea – de la scăderi au trecut la creşteri”. De asemenea, „au avut o oarecare influenţă şi tensiunile politice din luna iunie, care au afectat temporar cursul de schimb”.

Angajatul, copleșit de taxe

Românii vor primi mai puțini bani din salariu dacă partidele aflate la guvernare vor merge până la capăt și vor pune doar în seama angajatului contribuțiile la sănătate și la pensii, CASS și CAS, și îl va degreva pe angajator de această sarcină fiscală, în ciuda angajamentelor președintelui PSD, Liviu Dragnea, că nimeni nu va fi afectat. Singurii care ar putea avea totuși de câștigat vor fi cei care acum primesc salariul minim brut pe economie, 1.450 lei, cu condiția ca PSD să aplice impozit zero pentru veniturile de sub 2.000 de lei. În rest, toată lumea pierde. În plus, guvernarea PSD-ALDE va mări din pix salariul minim pe economie de la 1.450 lei la 1.780 lei, pentru că sarcina fiscală a angajatorului, 22,77%, va fi mutată la brutul angajatului. La salariul minim brut de azi, 1.450 lei, angajatul ia în mână 1.065 de lei. În noua ordine fiscală, cu 25% pentru sănătate și 10% pentru pensii, ambele în contul angajaților, și în rest zero, salariatul va încasa 1.157 de lei dacă impozitul va fi 0% (conform promisiunii PSD de a elimina impozitele pentru veniturile de sub 2.000 de lei) sau 1.019 lei dacă impozitul rămâne la 16%. Așadar, doar impozitul zero va aduce ceva bani în buzunarul angajaților după noua formulă de calcul. Probleme apar de la salariile de peste 2.000 de lei. Azi, un venit brut de 2.000 de lei aduce un net de 1.450 lei. După modificările preconizate de PSD și ALDE, salariatul va avea un brut de 2.455 lei însă un net mai mic, de 1.388 lei.

Vor fi loviți și cei care au norme parțiale de muncă sau sunt plăți la acord, deci cu salarii sub 1.450 lei brut, minimul pe economie pentru normă întreagă. Ei vor fi nevoiți să plătească contribuții sociale ca și cum ar avea salariul minim. E practic o revenire la o idee pe care PSD-ul a avut-o în 2015. Atunci, Fiscul a trimis decizii de impunere pentru contribuția pentru sănătate la minim pentru cei care obțineau venituri ocazional din dividende, adică 8 de la SIF, din dobânzi, inclusiv pentru dobânda la alocația copilului. S-au emis aproape 185.000 de decizii de impunere ce nu puteau fi colectate de ANAF dar totul a fost sistat și s-a dat o amnistie. Noul Cod Fiscal însă a reinventat ideea și a stipulat aplicarea CASS la cei care au stat fără venituri timp de 6 luni. Măsura a devenit însă opțională din 2016, pe vremea lui Viorel Ștefan la Finanțe. Acum însă un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevede obligația pentru angajații care câștigă sub 1.450 lei să plătească CAS și CASS la nivelul salariului minim, ceea ce va duce la creșterea costurilor salariale ale firmelor.

Carburanți prea ieftini

Un proiect de ordonanță pregătit de Finanțe prevede că acciza la benzina fără plumb se va mări cu 22,8% iar cea la motorină cu 25%. Asta înseamnă că benzina și motorina se vor scumpo în medie cu 45 de bani pe litru. Reprezentanţii Finanțelor justifică această majorare prin faptul că încasările din accize au scăzut în primul semestru al acestui chiar dacă vânzările de carburanţi au crescut. De la 1 ianuarie 2017 preţurile carburanţilor s-au redus ca urmare a eliminării supraaccizei de 7 eurocenţi/litru şi a scăderii TVA cu un punct procentual. „Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune se propune revenirea, pentru benzină și motorică, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv: Benzină cu plumb – 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 de litri; benzină fără plumb – 2.642,39 lei/tonă, respectiv 2.035,40 lei/1.000 de litri; motorină – 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 litri. Acum, accizele, după scăderea operată la data de 1 ianuarie 2017, sunt următoarele: benzină fără plumb -2.151 lei/tonă, respectiv 1.656 lei/1.000 de litri; motorină – 1.796 lei/tonă, respectiv 1.518 lei/1.000 de litri. Guvernul PSD-ALDE dorește să atragă în felul acesta 1,14 miliarde de lei la buget în 2017, 3,4 miliarde de lei în 2018, 3,64 miliarde de lei în 2019 și 3,84 miliarde de lei în 2020.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.