Administratorul judiciar, Remus Borza, şi administratorul special, Remus Vulpescu, spun că intrarea Hidroelectrica în insolvenţă este o decizie „şoc” şi „necesară și chiar istorică” prin efectele asupra companiei, iar raportul cauzelor care au adus compania de stat în această situaţie va fi prezentat în iulie.
„Este o decizie şoc, nimeni nu se aştepta, dar toţi care au avut acces din 2010 până acum la datele financiare ale Hidroelectrica ar fi putut să constate că Hidroelectrica se suprapunea perfect peste definiţia noţiunii de insolvenţă, în sensul că avea flux de numerar negativ. A fost şi este o societate foarte bogată, care a devenit în timp totalmente lipsită de lichidităţi”, a declarat Vulpescu în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.
Vulpescu este totodată şeful OPSPI şi membru al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie.
Consiliul şi-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor, pe fondul unui „dezastru de management” şi al secetei din 2011.
„O explicaţie pentru motivele pentru care Hidroelectrica a ajuns aici va trebui să aibă administratorul judiciar”, a adăugat Vulpescu. Neoficial, scopul intrării în insolvență ar fi fost acela de a scăpa de „băieții deștepți” din energie.
Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica, a afirmat că decizia intrării în insolvenţă a producătorului de electricitate deţinut de Ministerul Economiei ar fi trebuit luată de directorii anteriori ai companiei, iar în cursul lunii iulie va fi prezentat raportul administratorului judiciar privind cauzele pentru care compania ajuns în această situaţie.
„Este o decizie mai mult decât necesară şi chiar istorică, prin efectele pe care le va propaga pe toată orizontala economică. În termen de 40 de zile (de la intrarea în insolvenţă – n.r.) trebuie să prezentăm raportul cauzelor care au generat insolvenţa şi eventual persoane responsabile. Starea de insolvenţă la Hidroelectrica nu s-a stabilit acum o săptămână, ci undeva acum 1-2 ani. Este chiar infracţiune de bancrută simplă nedepunerea unei cereri la tribunal. Directorii de dinainte ar fi trebuie să ia această decizie”, a afirmat Borza.
Despre contractele cu băieții deștepți
Administratorul judiciar al Hidroelectrica a anunţat că vrea soluţii amiabile privind contractele directe de vânzare a energiei, urmând să iniţieze în iulie discuţii cu beneficiarii acordurilor, dar a adăugat că, dacă aceştia nu vor accepta noile condiţii, contractele vor fi denunţate.
„Ca administrator judiciar, ne-am manifestat disponibilitatea să găsim o soluţionare amiabilă, i-am invitat la discuţii săptămâna viitoare, a fost un apel public, prin media. Majoritatea dintre aceşti parteneri încă ai Hidroelectrica şi-au manifestat disponibilitatea de a participa la discuţii. Evident, nu vom mai fi în situaţia în care să acceptăm condiţii de negociere, de exemplu reducerea cantităţilor doar cu 5%. Dacă nu se vor finaliza în condiţiile dorite de Hidroelectrica, evident că vor avea aceeaşi soartă (vor fi reziliate, ca şi contractul cu Euro-P.E.C., n.r.)”, a declarat Remus Borza, duminică de Pro TV.
Euro Insol, firma care se ocupă de insolvență reprezentată de Borza a denunţat marţi contractul cu Euro-P.E.C. Galaţi, din cauza datoriilor, în valoare de 37,8 milioane de lei, contract care a provocat pierderi de 118,5 milioane de lei celui mai mare producător de energie din România.
Euro-P.E.C. este una dintre cele zece firme, cunoscute ca „băieţii deştepţi”, care cumpără energie de la Hidroelectrica prin contracte directe, la preţuri sub cele de pe piaţă.
În 2011 Euro-P.E.C. a cumpărat de la Hidroelectrica energie de 45,3 milioane de lei. Preţul mediu plătit de firma din Galaţi a fost de 141 lei/MWh, faţă de o medie 220 lei pe piaţa de profil OPCOM.
Despre relația Hidroelectrica cu băncile
Băncile au expunere de 378 milioane euro pe Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, iar unele instituţii de credit au o anumită „ipocrizie” în relaţia cu aceasta, făcând de 20 de ani „bani frumoşi”, fără vreun incident, a declarat duminică administratorul judiciar al producătorului de energie, Remus Borza.
„Se vorbeşte mult despre expunerea băncilor pe Hidroelectrica. Din punctul meu de vedere este şi o anumită ipocrizie din partea unor bănci. În toţi aceşti 20 de ani băncile au făcut bani frumoşi, au avut rulaje, linii de finanţare sau de credit, n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica. Expunerea băncilor este de doar 378 milioane euro, în presă apar cu totul alte cifre. Băncile nu au niciun risc”, a afirmat Borza.
Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale tot de 1,1 miliarde lei.
Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) şi Banca Transilvania (120 milioane lei).
Datoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.
Compania are contracte de finanţare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elveţieni), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) şi Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).
„Garanţiile la credite sunt veniturile Hidroelectrica din vânzarea energiei, care nu pot decât să crească, prin urmare garanţiile băncilor nu pot decât să crească”, a declarat şeful OPSPI, Remus Vulpescu, în aceeaşi emisiune.
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.