Ajustare istorică a deficitului bugetar. România a redus gaura din buget la mai mult de jumătate

Datele oficiale arată o traiectorie total diferită a finanțelor publice comparativ cu anii precedenți. În primele patru luni din 2024, deficitul atinsese 3,24% din PIB, iar în 2025 s-a situat la 2,92% din PIB. Coborârea actuală la 1,17% din PIB plasează execuția bugetară chiar și sub nivelul din 2023.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ținta finală stabilită de Guvern pentru anul 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Reprezentanții ministerului spun că această primă aliniere cu obiectivele asumate în fața partenerilor europeni este vitală pentru păstrarea încrederii investitorilor străini.

Încasări record fin TVA și scăderi la cheltuielile cu salariile statului

Veniturile totale ale bugetului au crescut cu 12% față de anul trecut, însumând peste 223 de miliarde de lei. Această dinamică reflectă direct efectele măsurilor fiscale aplicate recent. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la încasările nete din TVA, care au urcat cu 22,4%, ajungând la 47,8 miliarde de lei. De asemenea, impozitul pe salarii și venit a generat încasări mai mari cu 21,8%, pe fondul eliminării unor facilități fiscale din sectoare precum construcțiile sau IT-ul.

Pe de altă parte, cheltuielile totale ale statului au înregostrat o scădere nominală de 3,2%. Nota de plată cu salariile din sistemul public a scăzut cu 1,9 miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea vine după aplicarea unor măsuri stricte de limitare a sporurilor și a cheltuielilor salariale generale. Singura creștere semnificativă de la buget a fost vizibilă la plata dobânzilor, care au costat statul cu 3,2 miliarde de lei mai mult din cauza datoriilor acumulate în trecut.

Fondurile europene au devenit motorul investițiilor publice

Ajustarea istorică a deficitului s-a realizat fără oprirea marilor șantiere de infrastructură. Investițiile publice au depășit valoarea de 31 de miliarde de lei în primele patru luni.

Secretul menținerii acestui ritm stă în banii veniți de la Bruxelles. Peste 75% din totalul investițiilor realizate în acest an reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabil și PNRR. Plățile din aceste surse externe au înregistra o creștere de 34,3% comparativ cu anul trecut. Acest lucru a compensat integral reducerea alocărilor din fondurile pur naționale. Ministerul Finanțelor avertizează însă că menținerea echilibrului va fi dificilă în a doua parte a anului, din cauza presiunilor economice și a costurilor maro de finanțare de pe piețe.

CITEȘTE ȘI

Sondaj INSCOP: Românii, împărțiți între frica de corupție și grija zilei de mâine. Ce priorități are țara