Albert Camus ar fi fost ucis de KGB, susţine un cotidian italian

Atunci când scriitorul şi filosoful francez Albert Camus a murit într-un accident auto în 1960 la doi ani după ce câştigase premiul Nobel pentru literatură, intelectualitatea franceză a deplâns ceea ce a părut a fi o tragedie de neimaginat.

Într-unul din buzunarele lui Camus a fost găsit un bilet de tren nefolosit de la Provence, acolo unde locuia, la Paris. Scriitorul de 46 de ani intenţia să revină în capitală după vacanţa de Crăciun cu trenul, împreună cu soţia sa şi cei doi gemeni adolescenţi. În schimb, editorul său Michel Gallimard s-a oferit să-l ducă cu maşina, scrie The Guardian.

Camus a murit instantaneu când maşina lui Gallimard a părăsit şoseaua alunecoasă şi s-a izbit de un copac. Gallimard a murit câţiva ani mai târziu. Pe lângă biletul de tren, poliţia a mai găsit 144 de pagini de manuscris, scrise de mână, într-o culegere numită „Primul om”, un roman neterminat bazat pe copilăria lui Camus în Algeria, roman despre care Camus credea că va fi cea mai bună carte a sa. Accidentul a şocat întreaga Franţă, dar nimeni nu şi-a imaginat că ciocnirea ar putea fi altceva decât un accident.

Cotidianul italian Corriere della Sera sugerează acum că în spatele accidentului s-ar putea afla spionii sovietici. Teoria se bazează pe comentariile lui Giovanni Catelli, un academician şi poet italian, care a observat că un pasaj dintr-un jurnal aparţinând poetului ceh Jan Zabrana şi publicat sub formă de carte lipsea din traducerea italiană.

În pasajul absent, Zabrana scrie: „Am auzit ceva foarte ciudat din partea unui om care ştie foarte multe şi care are surse bine informate. Potrivit lui, accidentul în care a murit Camus în 1960 a fost pus la cale de spionii sovietici. Aceştia ar fi umblat la un cauciuc al maşinii lui Gallimard.

„Ordinul a fost dat personal de Dmitri Trofimovic Shepilov – fost ministru de externe – ca reacţie la un articol publicat într-o revistă franceză în martie 1957, în care Camus îl ataca, numindu-l explicit în legătură cu evenimentele din Ungaria (revolta din 1956, n.red.). În articolul său, Camus acuza „masacrul lui Shepilov” – decizia Moscovei de a înăbuşi cu trupe evenimentele din Ungaria.

Un an mai târziu, Camus a înfuriat autorităţile sovietice atunci când l-a susţinut public pe scriitorul rus Boris Pasternak, autorul lui „Doctor Jivago” şi laureat şi el al premiului Nobel. Romanul acestuia fusese interzis de Stalin.

Corriere della Sera susţine că existau suficient motive ca Moscova să ceară asasinarea lui Camus, în stilul obişnuit al agenţilor KGB.

Totuşi teoria este privită cu scepticism de unii autori ai unor biografii ale lui Camus, care spun că nu au văzut nimic în acest sens în arhivele KGB.