Analistul Remus Ștefureac avertizează că președintele Nicușor Dan are de rezolvat o ecuație imposibilă pentru formarea noului guvern

Formarea noului guvern este un proces chinuitor din trei cauze mari. Remus Ștefureac detaliază factorii care blochează negocierile din acest moment:

1. Fragmentarea politică extremă din Parlamentul României, unde activează nu mai puțin de 10 entități politice în acest moment;

2. Faptul că niciun partid mare nu mai pare să își dorească realizarea unei coaliții cu celălalt, cu excepția unei colaborări de conjunctură între PNL și USR, o alianță care însă nu are capacitatea de a genera singură o majoritate;

3. Paradoxul faptului că, în realitate, aproape toate partidele preferă un joc de opoziție din cauza dificultăților și a costurilor enorme ale reformelor care sunt inevitabile pentru a nu aluneca cu totul în dezastru.

Pe acest fundal extrem de complicat, președintele Nicușor Dan se simte obligat să își asume responsabilități legate de formarea unei majorități și a unui guvern cu puteri depline, vital în vremuri de criză și cu riscuri economice și de securitate uriașe.

Capcana unui guvern tehnocrat și spectrul populismului radical

În viziunea analistului, scenariul ideal ar fi obținerea unui guvern politic stabil. În lipsa acestuia, președintele ar putea fi forțat să apeleze la o soluție de avarie, care vine la pachet cu mari riscuri pe termen lung pentru democrația românească. Ștefureac consideră că rămâne „răul cel mai mic pe termen scurt și, posibil, răul cel mai mare pe termen lung, și anume un guvern mai „tehnocrat” cu premier asumat de președinte, nu de partide, la umbra căruia ar putea crește furia și spectrul populismului radical”.

Postarea întreagă a analistului poate fi citită aici:

„Prin urmare, președintele Nicușor Dan trebuie să rezolve o ecuație imposibilă. Venind de pe o platformă independentă, fiind primul nostru președinte de acest tip și fără un partid mare în spate, el trebuie să livreze condițiile creării unei majorități în condițiile unei fragmentări maxime în Parlament, cu partide care par că fug spre opoziție, nu spre putere.”

Tabloul fragmentării din Parlament: Cum arată raportul de forțe

Pentru a ilustra dificultatea negocierilor coordonate de la Palatul Cotroceni, Remus Ștefureac a prezentat structura actuală a forțelor politice din legislativ, dominată de zece grupuri cu viziuni adesea incompatibile:

• PSD – 28%

• AUR – 20%

• PNL – 16%

• USR – 13%

• UDMR – 7%

• Neafiliați – 4%

• Minorități – 4%

• SOS – 3%

• Uniți pentru România – 3%

• PACE – 2%

În încheierea analizei sale, Ștefureac oferă și o posibilă cheie de deblocare a acestei crize prelungite. El consideră că această ecuație imposibilă poate fi simplificată doar de spectrul alegerilor anticipate, o amenințare care ar domestici rapid asperitățile și orgoliile liderilor politici. În caz contrar, dacă se va asista la o soluție excepțională de compromis, președintele Nicușor Dan ar merita, în mod simbolic, „premiul I la Olimpiada Națională de Politică”, scrie Remus Ștefureac pe Facebook.