Sesizarea a fost depusă pe 27 mai de deputați din mai multe grupuri parlamentare și aleși neafiliați. Proiectul a fost adoptat de Parlament în procedură de urgență, iar acum se află în etapa de control înainte de promulgare.
Deputații de mână cu opoziția critică faptul că Guvernul a folosit un pretext european pentru a modifica legi interne importante. Ei afirmă că mecanismul ales depășește cadrul regulamentului european.
„Sesizarea de neconstituţionalitate vizează atât legea de aprobare în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare”, a explicat Simona Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaților, potrivit News.ro.
Acuzații de încălcare a statului de drept și a Codului Administrativ
Semnatarii contestației susțin în motivare că ordonanța Guvernului încalcă principii fundamentale din Constituție. Printre acestea se numără separația puterilor în stat, rolul Parlamentului și regulile bugetului public național.
Deputații cer judecătorilor constituționali să respingă legea în întregime sau să elimine articolele considerate abuzive. Printre regulile adăugate de Executiv se numără detalii despre numărul maxim de posturi din primării sau depunerea jurământului de către aleșii locali.
„Solicităm Curţii Constituţionale să admită prezenta sesizare şi să constate că legea criticată este neconstituţională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor prin care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE, respectiv dispoziţiile referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, numărul maxim de posturi din unităţile administrativ-teritoriale, depunerea jurământului de către aleşi locali, funcţia publică, precum şi dispoziţiile care instituie derogări insuficient delimitate în materia achiziţiilor publice, contractelor în curs şi angajamentelor financiare asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, se arată în textul trimis la CCR.
Cronica unui ‘constituțional’ previzibil.