Ipocrizie în politică. Cum mimează partidele politice că se reformează – OPINIE

PSD, cel mai mare partid din Parlament, a încercat cu greu să se replieze după ultimele două eșecuri de la prezidențiale, unde Marcel Ciolacu și Crin Antonescu (pe care l-a susținut alături de PNL și UDMR) nu au reușit să se califice în turul al doilea. Dacă ne uităm în sondaje, realitatea este că PSD încă suferă și se situează la un scor de aproximativ 20%. Rușinos pentru un partid care în urmă cu 10 ani s-a aflat la un pas de a obține 50%.

După prezidențiale și demisia lui Marcel Ciolacu de la conducerea partidului, PSD a promis o schimbare care să readucă partidul pe culmile succesului. Doar că ea nu a venit. Din contră. După plecarea lui Marcel Ciolacu, funcția de președinte interimar al PSD a fost preluată de Sorin Grindeanu.

Acesta din urmă avea să fie ales președinte plin al formațiunii politice la Congresul din noiembrie 2025, unde a fost unic candidat. A mai încercat și Titus Corlățean să candideze, dar s-a retras cu puțin timp înainte de Congres. Preciza la acel moment că „proiectul nostru de înnoire profundă a PSD nu este din păcate fezabil”.

„PSD a devenit un spaţiu dominat de tranzacţii, frici şi calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorinţă de reformă. Am întâlnit mulţi colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puţini au fost dispuşi să se implice deschis”, adăuga Titus Corlățean.

„Noutatea” cu rămășițe din trecut

Astfel, Sorin Grindeanu rămânea singurul candidat și promitea în moțiunea cu care a candidat o „reformă rațională și profundă – o schimbare de abordare”.

„Reforma internă, începută prin această moţiune, este şi un exerciţiu de onestitate”, se mai arăta în moțiunea lui Sorin Grindeanu.

Doar că actualul lider al PSD reprezenta doar o aparență a „noului”, a reformei, în partid. Sorin Grindeanu este unul dintre apropiații lui Marcel Ciolacu. Se recomandă chiar a fi cei mai buni prieteni. I-a fost un apropiat, mâna dreaptă chiar, inclusiv în momentul în care Marcel Ciolacu conducea partidul.

Plecarea lui Marcel Ciolacu și venirea lui Sorin Grindeanu nu a reprezentat, astfel, o schimbare reală la vârful partidului. Ci doar o predare de ștafetă între prieteni. Sau, cum spune o vorbă din popor: „Aceeași Mărie cu altă pălărie”.

Grindeanu nu reprezintă o generație nouă, nu simbolizează o ruptură de trecut. Ci dimpotrivă. Este asociat cu unul dintre cele mai controversate episoade politice recente: aprobarea Ordonanței 13. Acest moment a marcat profund percepția publică asupra PSD, a scos sute de mii de oameni în stradă și a devenit un reper negativ în lupta anticorupției.

Faptul că partidul l-a readus în prim-plan a lăsat impresia că nu există o intenție reală de reîmprospătare, ci doar o repoziționare tactică. Putem citi această decizie și din perspectiva faptului că PSD are nevoie la conducere de oameni pe care îi cunoaște extrem de bine astfel încât să nu perturbe mecanismele de partid. Sau că PSD continuă să funcționeze pe logica unui partid care își conservă nucleul de putere, nu îl reîmprospătează.

Sezonul transferurilor la PNL. Nu contează de unde. Doar să iasă la număr

De cealaltă parte, după eșecul de la alegerile prezidențiale din 2024, PNL l-a adus la conducerea partidului pe Ilie Bolojan, unul dintre cei mai populari liberali de la acel moment. Strategia pare că le-a funcționat, dacă ne uităm la evoluția PNL în sondaje. În acest moment, Ilie Bolojan beneficiază și de imaginea de victimă a PSD și chiar a lui Nicușor Dan și tractează și partidul după el.

În rest, însă, PNL are aceleași obiceiuri ca ale oricărui partid care vrea să rămână la butoane. Unul dintre ele este atragerea de membri noi, indiferent de profil, doctrină sau traseu. Unele dintre cele mai noi „achiziții” ale PNL sunt reprezentate de traseiști politici proveniți din partide sau grupări a căror doctrină este contestată de PNL și considerată a fi antieuropeană.

Vorbim aici despre transferuri de la formațiuni precum AUR sau PACE (grup format din parlamentari proveniți din SOS România sau POT). Și chiar de la PSD, aliatul din ultimii 15 ani, dar marele rival din acest moment. Diferența este, însă, că PSD este considerat un partid proeuropean.

„Eu am rețineri semnificative față de dialogul cu parlamentari care vin din aceste partide”

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, vorbea recent la Podcasturile Cotidianul despre modul în care va purta negocierile pentru guvern dacă va fi desemnat. Acesta excludea orice discuție cu partidele și formațiunile de la care PNL a importat parlamentari în ultima perioadă.

„Orice colaborare instituțională organizată cu AUR, SOS și POT primește același răspuns clar din partea noastră: nu”, spunea Siegfried Mureșan.

CITEȘTE ȘI: Siegfried Mureșan: Nominalizarea lui Veștea nu e un motiv suficient pentru suspendarea lui Nicușor Dan

Mai mult, acesta condamna traseismul politic.

„În general, eu privesc cu scepticism parlamentarii care pleacă de la un partid și pretind că s-au schimbat ideologic sau așa. De aceea eu am rețineri semnificative față de dialogul cu parlamentari care vin din aceste partide.

Înțeleg că nu sunt toți la fel, înțeleg că listele au fost făcute intempestiv și înțeleg că unii dintre ei poate nu reflectă viziunea conducerii partidelor, dar, repet, eu am rețineri semnificative”, spunea Siegfried Mureșan, pentru Cotidianul.

Traseiști puși la șefia unor filiale

Ce a scăpat din vederea acesta, însă, este că partidul său fix asta face. Poartă discuții cu traseiști politici și îi aduce în partid. Ba mai mult, aceștia primesc și funcții de conducere.

Spre exemplu, Cotidianul scria în urmă cu două săptămâni despre persoana pe care Ilie Bolojan a numit-o la șefia PNL Ialomița. Este vorba despre Adrian Peiu, fostul lider al grupului PACE. Un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR și SOS România.

CITEȘTE ȘI: Propunerea pentru șefia PNL Ialomița: Liderul PACE, un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR și SOS România

Surse politice declarau la acel moment pentru Cotidianul că Adrian Peiu este un apropiat al lui Marian Neacșu, una dintre cele mai influente voci din PSD. Mai mult, Adrian Peiu se poziționa total împotriva lui Ilie Bolojan înainte de trecerea sa în tabăra liberală și vota moțiunea depusă de PSD-AUR împotriva guvernului.

Totodată, la șefia PNL Brăila a fost numit un alt traseist politic, Dorin Petrea. Acesta a intrat în Parlament pe listele SOS România, partid din care a fost exclus între timp. A mers mai apoi în grupul PACE, unde a fost chiar lider.

A mai fost parlamentar între 2012-2016, când a făcut parte din PSD și UNPR.

Totodată, acesta are pe Facebook o fotografie unde pe fundal se poate observa un panou cu partidul PRO România.

Suveraniști și PSD-ișit, numai buni de aduși în PNL

Un alt exemplu de o achiziție de acest fel este cea a lui Alexandrin Moiseev. Acesta a intrat în Parlament tot pe listele SOS România, însă a plecat rapid din partidul Dianei Șoșoacă și a intrat în PSD. A demisionat și din tabăra social-democrată odată cu moțiunea de cenzură, cu care nu a fost de acord. A fost primit, evident, în PNL.

Același parcurs l-a avut și Iosif Florin Jianu. A intrat în Parlament pe listele SOS România, s-a mutat mai apoi la PSD, pentru ca într-un final să treacă în tabăra PNL. De asemenea, Petre Emanoil Neagu s-a mutat și el în aprilie 2026 la PNL, după ce a intrat în Parlament pe listele PSD.

Un alt traseist ajuns la PNL este Andrei Teslariu. A ajuns deputat pe listele POT, iar pentru câteva luni a activat ca neafiliat. În mai 2025 era primit, însă, în rândul liberalilor. Un alt exemplu este Andreea-Firuța Neacșu, care a intrat în Parlament cu susținerea AUR. A demisionat din partidul lui George Simion în iunie 2025, pentru ca în septembrie 2025 să intre în grupul PNL de la Camera Deputaților.

Transferurile din ultima perioadă ale PNL conturează imaginea unui partid care optează pentru figuri oportuniste. Figuri care acționează în funcție de conjunctura care le este mai favorabilă. Totodată, PNL a pierdut din mână în ultima lună aproximativ 16 parlamentari. Încearcă astfel să înlocuiască golul rămas și lasă impresia că reforma este pusă pe pauză, iar instinctul pragmatic, de supraviețuire chiar, îi ia locul.

USR și scutul din jurul lui Dominic Fritz

Nici în USR reforma nu este 100% luată în brațe. Un exemplu recent este cel al lui Dominic Fritz, care a primit pe 18 iunie o decizie definitivă care stabilește că s-a aflat în conflict de interese în primul mandat de primar al Timișoarei.

Partidul s-a aliniat obștește în spatele său și i-a luat apărarea în fața deciziei din justiție. Diana Buzoianu, spre exemplu, declara la Podcasturile Cotidianul că USR a rămas alături de Dominic Fritz „pentru că ce i s-a întâmplat este de o nedreptate de nedescris”, acuzând o justiție „care face o listă neagră”.

CITEȘTE ȘI: Diana Buzoianu, despre relația USR cu Nicușor Dan: „Nu avem o susținere oarbă pentru nimeni” – PODCASTURILE COTIDIANUL

USR este partidul care și-a construit întreaga imagine și identitate pe anticorupție, integritate și meritocrație. Deși președintele său se confruntă cu o decizie definitivă în ceea ce privește integritatea sa, partidul face o excepție de la acest principiu. Chiar dacă decizia instanței nu implică efecte juridice, cum ar fi pierderea mandatului de primar, ea ridică semne de întrebare în ceea ce privește moralitatea președintelui USR.

Partidul, însă, a tranșat rapid această chestiune și a votat rezoluții pentru reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte. Pe de altă parte, HotNews scria în 2018 că Stelian Ion, fost ministru USR al Justiției, a propus ca pentru conflict de interese aleşii locali să fie sancţionaţi cu încetarea mandatului.

În aceste condiții, USR livrează imaginea că pentru sine reforma devine selectivă, aplicată în principal adversarilor, nu și propriilor lideri. Și dă muniție adversarilor politici.

„Dincolo de implicațiile legale care decurg din decizia ÎCCJ, USR are obligația morală și politică să aplice asupra propriilor membri toate standardele de integritate pe care le-au solicitat cu înverșunare din partea membrilor altor partide, aflați într-o situație similară cu cea a primarul Dominic Fritz”, se arată într-un comunicat al PSD.

Georgescu și „gafa” taxată de Simion

În ceea ce privește AUR, reforma a părut mereu că este Călin Georgescu. În 2022, George Simion îl propunea pe acesta președinte de onoare al partidului, după ce l-a nominalizat de mai multe ori pentru funcția de premier. În același an, AUR, prin vocea lui George Simion, se dezicea de Călin Georgescu, după ce fostul candidat la prezidențiale a elogiat legionari, cum ar fi Corneliu Zelea Codreanu.

„Eu am 35 de ani, am făcut un partid de la 0. Nu trebuie să fiu pus eu să discut despre legionari sau comuniști, pentru că o să găsești în societatea românească simpatizanți ai legionarilor, cum e domnul Călin Georgescu.

Domnul Georgescu a făcut o gafă. M-am născut în 1986 şi nu vreau să fiu asociat cu simpatii anitsemite. Noi suntem o alianță, am închegat toate figurile patriotice, toate figurile vizibile din spaţiul public. Nu mă da nimeni afară din partid. Eu nu vreau să mă asociez. Noi trebuie să construim o mișcare romanească fără mișcări totalitare şi comuniste”, a precizat George Simion, la Antena 3 CNN.

Între timp, Călin Georgescu s-a distanțat de AUR, însă a revenit alături de partidul lui George Simion după alegerile prezidențiale din 2024. Mai mult, AUR anunța că îl susține pe Călin Georgescu în turul II al alegerilor prezidențiale. După anularea scrutinului, partidul lui George Simion a organizat proteste în favoarea lui Călin Georgescu și i-a fost alături la orice pas, inclusiv la cea de-a doua depunere a candidaturii la prezidențiale.

Simion, urmașul unui politician cu „simpatii legionare”?

Totodată, în 2025 George Simion se autointitula „urmașul” lui Călin Georgescu, deși în urma cu trei ani spunea despre acesta că are simpatii legionare.

„Sunt urmașul, din punct de vedere politic, al lui Călin Georgescu. Dumnealui are trei urmași, un fiu și încă doi băieți și eu candidez pentru că așa mi s-a cerut de către domnul Georgescu pentru a reintra în normal și pentru a reveni la cursul democratic și constituțional”, a declarat George Simion.

Schimbările de viziune în ceea ce îl privește pe Călin Georgescu fac din AUR un partid care pare să nu urmărească reforma reală a cadrelor de partid, ci doar exploatarea unor figuri care ar putea să crească capitalul de imagine al formațiunii. În 2022, liderul AUR susține că Georgescu are simpatii legionare. Ele au dispărut câțiva ani mai târziu, când fostul candidat la prezidențiale a devenit „președintele ales”.

„Călin Georgescu trebuie să facă parte din conducerea acestei țări”, mai spunea George Simion în campania electorală din 2025.

Ca o concluzie

Privite împreună, exemplele din PSD, PNL, USR și AUR arată că reforma politică este mai mult o temă de marketing. Nu un angajament real și complet. Cu mici excepții în care partidele au mai făcut mutări de revigorare a imaginii, formațiunile politice nu se dezic ușor de obiceiurile trecutului.

PSD își conservă vechile structuri. PNL recuperează din daune prin importuri politice discutabile și controversate. USR își relativizează propriile principii. Iar AUR reevaluează oameni cu „simpatii legionare” în funcție de scorul din sondaje și alegeri.