În tot scandalul politic, partidele uită de AUR. De ce nu l-a desemnat Nicușor Dan pe Grindeanu – INTERVIU cu Barbu Mateescu

Recent, IRES a scos un sondaj care arată că premierul Ilie Bolojan este considerat principal responsabil pentru criza politică. 16% din respondenți îl văd vinovat pe premierul demis. 14% dau vina pe PSD președintele Dan, 13% pe Guvern. AUR este indicat drept principal responsabil de doar 2% dintre cei intervievați.

Cine este vinovat în ochii electoratului

Referitor la criza politică, sociologul Barbu Mateescu e de părere că nu există o majoritate covârșitoare a oamenilor care să arate cu degetul într-o singură direcție. Publicul din România este foarte fragmentat în bule, fiindcă politicienii nu reușesc să-și transmită mesajul către o masă mare.

„Există bule nu doar pe Facebook, ci și pe alte rețele sociale. Și de aceea e destul de greu să comunici cu oameni care au perspective contrare. Spre deosebire de acum zece, douăzeci sau treizeci de ani, nu mai există mijloace de comunicare prin care să poți să ajungi la toată lumea. De aceea vedeți o foarte mare fragmentare apropo de cine este vină”, a spus sociologul.

Barbu Mateescu nu crede că momentul crizei prelungite de acum va mai cântări la alegerile din 2028. Ci, mai degrabă, contează ce guvernare poate reieși din acest haos.

Cordonul sanitar, abandonat

Referitor la cordonul sanitar față de forțele extremiste, promis de partidele declarate pro-europene, sociologul spune că deși, oficial, cordonul nu a fost abandonat de PSD, PNL, USR și UDMR, practic, AUR a devenit un colaborator frecventabil pentru unele partide. Ba chiar, motivul pentru care Nicușor Dan nu l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu premier ar putea fi tocmai temerea să nu scape de sub control și să aducă AUR la guvernare, mai crede Mateescu.

„Gândiți-vă că ar fi fost foarte ușor pentru președinte să-l nominalizeze pe Sorin Grindeanu în toate lunile de când a început totul, deci de la căderea guvernului Bolojan. Dar momentul în care, după cum s-a văzut parțial și cu Veștea, în momentul în care desemnezi un prim-ministru, nu-l mai controlezi.

De ce nu l-a desemnat Nicușor Dan pe Grindeanu. Teama de a face Guvern cu AUR

Deci acel om va încerca să obțină o majoritate oricum poate. Și există temeri destul de evidente, de exemplu, din partea Președinției, că Sorin Grindeanu, odată ce primește nominalizarea pentru poziția de prim-ministru, va forma o majoritate cu AUR. Deci, oficial, din punct de vedere al aducerii la guvernare, nu.

Dacă referim la cordon sanitar într-un sens mai vast, aici lucrurile sunt complicate, AUR participă la moțiuni de cenzură alături de alte partide. Deci, în sensul, să zicem așa, mai extins al noțiunii de cordon sanitar, el nu funcționează.

Melonizarea AUR e, din punctul meu de vedere, exact eliminarea ideii că e nevoie de un cordon sanitar. Deci este ceva ce ține de percepția instituțiilor, precum președintele României, precum și alte partide politice”, argumentează specialistul.

Nivelul de trai al românilor

Tot conform ultimului sondaj lansat, jumătate dintre respondenți apreciază nivelul actual de trai drept satisfăcător, însă 24% îl consideră slab, iar 17% foarte slab. Mateescu spune că tot ce pierd partidele aflate la guvernare de pe urma acestei crize, se duce la partidul de opoziție al lui Simion. Sociologul interpretează cifrele ca fiind și un indicator că, totuși, România începe să aibă și clasă de mijloc, adică oameni care nu sunt foarte afectați de măsurile de austeritate.

„Vedem o majoritate care spune că trăiește bine sau foarte bine, ceea ce un pic mă surprinde, dar și explică de ce AUR este la 40%, nu la 60% sau la 70%. Gândiți-vă că AUR este singurul partid de opoziție din România. Mai există și SENS, care este foarte, foarte micuț și targetează o nișă. Deci, absolut, orice se întâmplă în toată această perioadă, în mod natural, ar trebui să se ducă la partidul de opoziție.

În mod sigur și în mod cert, din punctul ăsta de vedere, avem o divizare a societății, avem oameni care suferă foarte mult și, în același timp, spre deosebire de perioadele din trecut, România a început să aibă o clasă de mijloc. A început să aibă oameni pentru care o creștere a taxelor reprezintă, evident, ceva nefericit, dar nu un cutremur. Nu mai suntem în anii 90, din punctul ăsta de vedere”, afirmă Barbu Mateescu.

„Votanții aur au poftă mare de a ieși la vot”

Cu privire la ascensiunea partidului AUR și scorul la următoarele alegeri, Mateescu spune că votanții AUR sunt încă supărați și probabil abia așteaptă să iasă la vot.

„Când vine vorba despre AUR, bazinul, ca să zic așa, suveranist, în sensul cel mai larg, a înregistrat o ușoară creștere după anularea alegerilor, dar deja în vara și toamna lui 2024, după cum s-a văzut și în turul I, din cei care se prezentau la vot, reprezenta deja 30%. Aș fi prudent față de ideea că AUR ar subperforma la parlamentare și că ar obține mai puțin decât scorul din sondaje, care e destul de unanim, ca să spun așa, între 35% și 40%.

Acum an și jumătate aproape, foarte multe sondaje arătau în mod repetat că scorul lui Simion în primul tur este 40%. Și dacă vă amintiți, a existat o avalanșă de lideri politici, de ziariști, de analiști, de toate convingerile, care spuneau că nu se poate, nu are cum să fie a 40%. Și a luat 40%. Deci nu aș subestima faptul că votanții AUR sunt foarte supărați pe ceea ce se întâmplă pe foarte multe planuri și că au o poftă foarte mare de a veni la vot”, a explicat el.

De ce nu țintesc partidele către votanții AUR

Partidele tradiționale nu își îndreaptă atenția și către votanții AUR, fiindcă îi consideră intangibili, mai crede Mateescu.

„AUR joacă un rol important în calculele politice. Deja sunt evidente colaborările dintre PSD și AUR, și pe termen lung, ele se vor accentua. Dar există o sfială destul de mare din partea tuturor partidelor atunci când vine vorba de a ținti votanții AUR și de a încerca să-i atragă. Cred că atitudinea este ceva de genul nu avem acces la ei, sunt, nu știu, precum UDMR-ul sau precum SENS, un electorat complet diferit și cu care nu se poate comunica. Deci din punctul ăsta de vedere, da, AUR este uitat”, spune sociologul Barbu Mateescu.

Cât e afectată viața cetățenilor de criza politică

Mateescu e de părere că e un moment cu încărcătură emoțională, iar disprețul oamenilor față de clasa politică se adâncește prin prelungirea acestei crize, dar momentan, ea nu are și consecințe directe asupra vieții lor.

„În practică, după cum vedeți, România merge în continuare. Focurile sunt în continuare stinse, spitalele sunt în continuare deschise și tot așa. Să vedem cum va fi cu ratingul de țară. Dar, deocamdată, încă nu există un impact concret asupra vieții oamenilor. Este un moment de foarte multă emoție pentru oamenii cărora le pasă de politică, dar dacă vom vedea niște tulburări sociale în perioada următoare, nu o să le vedem din cauza asta. Ci o să le vedem, poate, din cauza altor lucruri, cum ar fi acea parte destul de mare din populație care are un nivel de trai nesatisfăcător, adică lucrul ăsta subliniază ceva.

Subliniază deja niște percepții apropo de clasa politică. Cine urăște PSD-ul are motive să disprețuiască partidul din continuare, votații suveraniști au și mai multe motive să nu aibă încredere în clasa politică non-suveranistă și tot așa. ine era nemulțumit de președinte are și mai multe motive”, conchide el.