Elefantul din sala de clasă de la Bistrița în care un elev a înjunghiat o profesoară și un copil: radicalizarea de extremă dreaptă

Un elev de clasa a VII-a, cu o cagulă pe față și o cască de motociclist pe cap, a intrat în mijlocul orei peste o altă clasă din școala în care învăța. În fața i-a apărut profesoara de matematică, pe care a înjunghiat-o cu cuțitul pe care-l avea în dotare.

Apoi, un elev i-a sărit în față, pe care l-a înjunghiat de asemenea. Atacatorul a fost oprit, dar rănile pe care le-a făcut cu cuțitul din dotare au băgat o profesoară și un elev în spital.

„Anul ăsta a fost premiant, cel mai bun la învăţătură. S-au făcut nişte grupuri de copii în care s-a făcut bullying şi copilul ăsta fiind mai liniştit, nu a vrut să intre în grupurile astea. Nu l-am văzut vreodată să ţipe, să facă vreo problemă, e un copil liniştit”, a spus bunicul agresorului după înfăptuirea atacului.

Doar că indiciile din spațiul public spun o poveste mai amplă. Mai departe de bullying, care ar putea fi un element din acest caz, copilul căzuse pradă propagandei de extremă dreaptă. Simboluri fasciste și de ură față de alte rase, reposturi cu Zelea Codreanu sau tricouri care transmiteau implicit violența împotriva altora erau publice și ușor de descoperit de oricine. De altfel, ținta atacatorului nu ar fi fost însă nici profesoara, nici elevul rănit.

„Noi am avut acolo un elev de clasa a șaptea (…) care intrase în clasă ca să-l urmărească pe «indian», un coleg rom din clasa a șasea pe care bănuiesc că voia să-l hăcuiască cum a făcut cu doamna profesoară”, a spus Costreie, noul ministru al Educației, întrebat despre caz. Acesta vorbise anterior cu inspectorul școlar general din Bistrița-Năsăud.

Retorica de extremă dreapta a atacatorului

„Asta este, prieteni. M-am pregătit pentru 8 luni, ne vedem în Valhalla”, este mesajul unui TikTok postat de atacator chiar înainte de a comite fapta. În videoul la care este atașat textul, atacatorul face cu mâna semnul OK, aparent banal.

În realitate, semnul acesta este o referire la „supremația albă”. Gestul făcut prin unirea degetului mare cu arătătorul, care este și un emoji popular, este folosit de unele persoane ca o „exprimare sinceră a supremației albilor”, potrivit Anti-Defamation League (ADL), scrie BBC. Grupuri de extremă dreapta precum Proud Boys au folosit OK drept un simbol al cauzei lor.

Totodată, referirea la Valhalla vine tot din sfera nazistă. În mitologia nordică, Valhalla este descrisă ca o sală maiestuoasă situată în Asgard și aflată sub autoritatea zeului Odin. Acest zeu nordic a fost însă apropiat în timp de naziști.

Un simbol legat de Odin face parte din comunicarea non-verbală fascistă, iar o parte importantă din mitologia nordică este folosită și de retorica neonazistă.

„Valknutul sau nodul celor căzuți este un simbol nordic vechi, care reprezenta adesea viața de apoi în sculpturi și diverse reprezentări artistice. Este considerat frecvent un simbol al zeului nordic Odin. Unii adepți ai supremației albilor, în special odiniștii rasiști, și-au însușit Valknutul și îl folosesc ca simbol rasist. Adesea, îl utilizează pentru a semnala că sunt dispuși să-și dea viața pentru Odin, de regulă în luptă”, se arată pe ADL.

Atacatorul a postat și o poză cu un tricou pe care era desenată o armă, iar deasupra scria „(De)fend your home…”, cuvânt probabil urmat de „land”: Apără-ți patria mamă, un slogan de obicei folosit împotriva imigranților.

Zvastici și slogane naziste

Peterlin scrie, de asemenea, pe Substack-ul personal, despre reposturile făcute de atacator pe contul său, care acum a devenit privat.

„În câteva postări repostate pe profilul său, Andy_1919_14, apăreau manifeste împotriva Ungariei, descrierea furtului Transilvaniei și alte problematici de natură istorică. Poate de aici și 1919, anul războiului de eliberare a Ungariei bolșevice de către români.

Își pregătea, după cum a și spus, atacul, de 8 luni. În cele 8 luni, pare că a divinizat și distribuit pe rețelele sociale zvastici și slogane naziste de război, împotriva altor națiuni, susținea mișcările armate americane împotriva statelor arabe (încă în conflict) și, în unele postări distribuite de el, se găseau mesaje și manifeste de propagandă din Coreea de Nord, republică socialistă cu un regim strict și izolat de întreaga lume”, scrie sursa citată.

Datele cazului arată că motivația elevului ar fi venit din radicalizarea de extremă dreapta. Elefantul din sala de clasă în care s-a întâmplat asaltul este tocmai faptul că băieți atât de tineri ajung expuși la retorici extreme de la vârste fragede.

Pipeline-uri pentru tineri către extremă dreapta

Internetul și, adiacent, subculturile, sunt două țevi importante de acces mai ales pentru tinerii bărbați albi în sfera extremei drepte. Într-un studiu pe radicalizarea tinerilor către extrema dreaptă în Germania, cercetătorii au ajuns la concluzia că „odată cu creșterea intensității utilizării rețelelor sociale, acordul mediu cu afirmațiile de extremă dreaptă crește, la fel ca și simpatia pentru partidele de extremă dreaptă”.

Acesta este un fenomen care se întâmplă și din cauza fenomenului de bule online, facilitat de algoritmii online. Aceștia aleg ce videoclipuri să-ți recomande în funcție de ce ai apreciat anterior. Algoritmii mai ales pentru social media au ca principal scop menținerea pe site, deci oferă persoanelor conținut de care este mai probabil să fi interesat.

„Radicalizarea algoritmică este ideea potrivit căreia algoritmii utilizați de platformele de social media îi conduc pe oameni pe trasee digitale care îi atrag treptat către conținut tot mai specific, prin personalizarea activității lor online. Algoritmii controlează ce văd oamenii și când văd anumite materiale și învață din activitățile lor anterioare. Astfel, oamenii ajung să adopte treptat și în mod subconștient ideile care le sunt prezentate de-a lungul acestui traseu digital pe care au fost conduși”, arată un studiu.

Ce e un pipeline

„Fluxurile de TikTok din țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Estonia, România și Polonia, au fost umplute cu teorii ale conspirației și dezinformări menite să semene frică, similare cu propaganda rusă — și în beneficiul extremei drepte”, se arată într-o investigație de presă publicată pe vsquare.

Pipeline-urile către extrema dreaptă, așa cum au fost denumite, pornesc de la conținut aparent inofensiv, care devine treptat tot mai extrem, scrie owensoutcomm.

Să dăm un exemplu mai concret: Andrew Tate. Influencerul american atrage băieți tineri în audiență prin aparența de lux din viața sa, prin femeile sau mașinile pe care le are în jur și prin aparența de succes pe care o emană. Apoi, băieților le apar clipuri în care el vorbește despre cum să obții acest succes. Ulterior, tot apreciând acest conținut, apar și clipuri mai radicale și scandalizatoare: de la discuții sexiste, la alte retorici rasiste.

Toate acestea aduc și profit creatorului de conținut. Cu cât mai șocant conținutul, cu atât mai urmărit. Mai multe vizualizări înseamnă mai mulți bani, dar și o bază de fani care ar putea face ce le spui tu. Spre exemplu, să cumpere diferite cursuri, în cazul unor influenceri din acest pipeline.

Dar nu doar internetul duce la radicalizare.

Rolul subculturilor în radicalizare

Context.ro a scris în mai multe articole despre activități de extremă dreaptă prin care mișcările încearcă să atragă tineri către tabăra lor ideologică. Acestea implică de multe ori violența.

Într-una dintre investigații, Context arată că „grupările extremiste, în special cele neolegionare, au început să folosească sportul ca metodă de recrutare a tinerilor. În timp ce propagă ideea că suntem în pericol să fim înlocuiți de imigranți, spun că singura metodă de protecție e sportul, în special cel de contact mai violent”. Materialul citat mai sus dă mai ales exemple internaționale.

Unele subculturi care promovează adesea ideologic extrema dreaptă, chiar sub ochii școlilor și ale autorităților, se regăsesc însă și în România.

Liga Liceelor, un eveniment fotbalistic în care licee din toată țara se luptă pe terenul de fotbal, a dat drumul și unui concurs în peluze. Licenii de la instituțiile de învățământ, mulți dintre ei parte din peluze de club, s-au organizat în galerii după tradițiile vechi. Se fac capturi, șicanări și se aud scandări meci de meci. Liceele au rivalități și în tribune, dar nu numai.

Liga Liceelor

În postările unui cont de Instagram dedicat acestor peluze, vedem și simboluri fasciste afișate de copii. Cel mai comun este ținta, referință la crucea celtică utilizată de fasciști.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by @licee_ultra

Aceste competiții sunt monitorizate de jandarmi. Chiar pagina arată un banner care includea crucea celtică și a fost oprit de autorități la intrarea în arenă. Conform unor surse, jandarmii ar monitoriza elevii din peluze și pentru a face profiluri pentru viitorii ultrași.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by @licee_ultra

Povesteam cu un ultras care mergea și la meciurile naționalei, acum câțiva ani, despre naționalismul din peluză. Acesta îmi povestea că apariția grupurilor de la națională, în concepția lui, venea după ce românii și-au rupt capul între ei. Ultrasul credea că era vremea să se strângă rândurile, că pericolul venea din afara României. O retorică întâlnită mai ales la extrema dreaptă vest-europeană, dar și în România la politicieni precum Dan Tănasă.

Lumea ultras, mai ales în România, însă, este una de extremă dreaptă. Simboluri fasciste sunt comune pentru peluzele țării, iar scandările rasiste pot fi auzite constant. Cel mai bun exemplu este orice derby din care face parte și Rapid București. Naționalismul este combinat în peluze cu elemente fasciste și retorici de dreapta întâlnite peste tot în Europa.

Asta nu înseamnă că toți cei ce trec prin peluze ajung fasciști, ba din contră. Dar pentru un copil tânăr, o astfel de experiență poate modela felul în care vede viața de zi cu zi, iar simbolurile și retoricile fasciste pot fi percepute drept ceva obișnuit. Mai ales dacă există preconcepții.

Despre elevul din Bistrița nu sunt semne că ar fi făcut parte din vreo peluză. Dar am folosit peluza ca unul dintre exemplele de radicalizare a tinerilor români.

Rasismul din societatea românească

Într-un interviu acordat luna trecută pentru Cotidianul de Gelu Duminică, acesta vorbea despre un rasism internalizat în cultura română.

„Noi am avut după ’90, eu vorbesc de după ’90, noi am avut formațiuni extremiste în discurs. Am avut și mișcări civico-politice gen Coaliția pentru Familie, cu astfel de discurs și acțiuni. Însă ăștia erau considerați mai degrabă ciudați.

În momentul de față au devenit super frecventabili. Uite, domnul cu pantaloni roșii a normalizat foarte tare acest discurs, citând cuvânt cu cuvânt discursul mareșalului Antonescu fără nicio problemă. De asemenea, aliindu-se cu neolegionari și așa mai departe.

Adică toate lucrurile astea, în momentul de față, au devenit tolerabile, mult mai des întâlnite în societate și din partea partidelor, formațiunilor politice care teoretic dezavuează acest tip de politică, cum ar fi PSD, PNL, și așa mai departe. Adică nu a devenit altfel, ci este mult mai tolerabil în momentul de față.

(…) Noi ne-am construit identitar antagonizându-i pe ceilalți. Repet, uitați-vă în imn! Citiți imnul. Cu crucea în frunte, barbarii de tirani, Mihai, Ștefan, Corvine, adică ăia nici măcar nu erau români!”, spunea atunci Gelu Duminică.