Analiză CNN Iluzia unui acord de pace. Motivul pentru care nicio înțelegere semnată de Trump nu va tempera regimul de la Teheran

Potrivit CNN, experiența istorică a oficialilor americani din domeniul securității naționale arată că liderii radicali își urmează obiectivele cu violență. Scrisorile interceptate în Irak în 2004 despre crearea unui califat islamic păreau nerealiste pentru mulți. Zece ani mai târziu, gruparea ISIS chiar a cucerit teritorii uriașe, forțând o campanie militară de un deceniu pentru demantelarea ei. Aceeași regulă a planurilor asumate public se aplică astăzi și în cazul regimului de la Teheran.

Limitele tactice ale democraților și republicanilor la Washington

Dezbaterile politice din Statele Unite s-au concentrat în mod greșit doar pe tactici de moment, ignorând continuitatea problemei. Democrații au susținut mereu diplomația, oferind ca exemplu acordul nuclear (JCPOA) din 2015, semnat în mandatul lui Barack Obama, ca fiind cea mai bună metodă de a evita un război. De cealaltă parte, republicanii au preferat campaniile de „presiune maximă” și descurajarea prin forță, acuzând că Iranul profită de diplomație pentru a-și finanța agresivitatea regională.

Ambele argumente conțin elemente de adevăr, însă niciunul nu rezolvă problema de fond. Acordul nuclear din 2015 a impus restricții tehnice temporare, dar nu a temperat deloc spiritul revoluționar al Iranului. Imediat după semnarea înțelegerii, fiindcă a primit resurse economice noi, liderul suprem Ali Khamenei a respins orice moderare. El a declarat public că Israelul nu va mai exista peste 25 de ani și a cerut intensificarea rezistenței armate.

Nici strategia dură a lui Donald Trump nu a schimbat direcția ideologică a Teheranului. Trump este primul președinte american care a ordonat atacarea directă a liderilor militari iranieni și a autorizat operațiuni în interiorul teritoriului iranian. Deși uciderea generalului Qassem Soleimani în 2020 și loviturile asupra infrastructurii militare au degradat programele de rachete și drone, succesul a fost doar unul tactic. Regimul s-a consolidat în jurul unor ideologi și mai duri, cum este Ahmad Vahedi, noul șef al Gărzilor Revoluționare (IRGC), care a condus Forța Quds în anii ’80 și ’90.

Rețeaua de miliții prin procură și culminarea din 7 octombrie

Constituția iraniană stabilește clar că rolul Gărzilor Revoluționare nu este doar unul defensiv, ci reprezintă o „misiune ideologică de jihad pe calea lui Dumnezeu”. Pentru a-și exporta revoluția, Teheranul a investit masiv, timp de zeci de ani, într-o rețea extinsă de grupări înarmate prin procură. Această listă include organizații precum Hezbollah în Liban, Hamas și Jihadul Islamic în Palestina, milițiile șiite din Irak și rebelii houthi din Yemen.

Atacul brutal lansat de Hamas pe 7 octombrie 2023 asupra Israelului a reprezentat rezultatul direct al acestei strategii de finanțare. În timp ce comunitatea internațională a condamnat uciderea a peste 1.200 de oameni și luarea a 250 de ostatici, liderii de la Teheran au sărbătorit masacrul ca pe o victorie a rezistenței.

La doar câteva zile distanță, întreaga rețea finanțată de Iran a activat simultan mai multe fronturi. Hezbollah a început să tragă cu rachete în nordul Israelului, milițiile din Irak și Syria au atacat bazele militare americane, iar rebelii houthi au atacat navele comerciale și militare din Marea Roșie. Acest mecanism a fost proiectat special pentru a pune presiune pe SUA și Israel, oferind în același timp Iranului posibilitatea de a nega implicarea directă. Ulterior, escaladarea a atins un nivel istoric, când Iranul a lansat două atacuri directe cu sute de rachete și drone de pe propriul teritoriu către Israel.

Un nou incident în Strâmtoarea Ormuz confirmă ciclul permanent de violență

În prezent, administrația Trump discută despre o posibilă înțelegere tranzacțională cu Teheranul, care să vizeze redeschiderea Strâmtorii Ormuz și impunerea unor noi limite nucleare. Cu toate acestea, noul lider suprem al Iranului a reconfirmat recent, în această săptămână, mesajele radicale transmise de tatăl său. Acesta a subliniat că obiectivele de a elimina Israelul până în anul 2040 și de a alunga America din regiune rămân prioritare.

„De acum înainte, «Moarte Americii» și «Moarte Israelului» vor fi lozincile comune ale Ummei Islamice”, a trasmis acesta.

Realitatea din teren arată că un acord diplomatic nu schimbă comportamentul militar al Iranului. Chiar în această săptămână, în timp ce oficialii de la Washington și Teheran se aflau la masa negocierilor pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, Gărzile Revoluționare au fost prinse în timp ce montau noi mine marine în zonă. Descoperirea a dus imediat la un schimb direct de focuri și la o confruntare militară.

În acest context, Israelul își va menține noua doctrină de securitate agresivă adoptată după 7 octombrie, urmând să atace preventiv orice amenințare, inclusiv programul de rachete din interiorul Iranului, indiferent de rezultatul alegerilor sale interne. Statele Unite vor continua, de asemenea, să își apere prin forță interesele și personalul din regiune. Experții avertizează că, până când nu va exista o schimbare politică la Teheran, Donald Trump și următorii președinți americani vor fi prinși în același ciclu infinit: confruntare armată, dezescaladare temporară și un nou conflict.

CITEȘTE ȘI

Războiul gazelor sau cum este împinsă România spre haos strategic. Dincolo de retorică