Cu recenta sa carte, Pacea astăzi (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2024, 322 p.), Andrei Marga abordează pacea, ca parte a filosofiei istoriei. El profilează acest concept prin dezvoltarea adusă la zi a vederilor deja clasice ale lui Kant și Habermas, dar în cadrul filosofic al pragmatismului reflexiv.
Pacea este gândită aici în contextul rezultat din două războaie din trecut, al doilea război mondial și „războiul rece”, cu cortegiul lor de consecințe. Această abordare a păcii intervine pe fondul războaielor în desfășurare, Ucraina și Gaza, încât actualitatea și importanța ei practică sunt evidente. Ea a atras atenția în dezbaterile naționale și internaționale. Redăm în cele ce urmează introducerea autorului la volum. (Reporter)
Se trăiesc iarăși timpuri de tensiuni duse la extrem.
Din 2021 încoace, lumea a fost scindată din nou politic și ideologic – de data aceasta pe o argumentație originată în filosofia lui Karl R. Popper. Se postulează propagandistic că am fi în „trecerea obligatorie de la autoritarism la democrație”, așa cum și altădată s-au susținut, dogmatic, alte implacabile evoluții istorice (înaintarea irepresibilă a unei valori, „trecerea necesară de la capitalism la socialism” etc.). Nevoia unei corecturi a globalizării se folosește mai nou pentru a discrimina parteneri economici și comerciali. S-a ajuns însă la „sancțiuni economice” și de altă natură între marile puteri, apoi la segregări literare, artistice și sportive. După ce unele țări reclamă „amenințări existențiale” la adresa lor, se perorează în jurul convingerii că am fii deja în „războaie civilizaționale”. Două războaie sunt în curs – în Ucraina și Orientul Mijlociu. Altul este potențial, în jurul Taiwanului. Numeroase conflicte potențiale stau să explodeze.
Un fapt, între multe altele, este nou: nicio țară, cu excepția supraputerilor, nu se mai poate apăra singură. Acesta complică încă o dată relațiile internaționale. Două amenințări sunt, de asemenea, noi. Prima este aceea că, datorită mai strânsei conectări a țărilor lumii, mai repede decât oricând un război poate deveni astăzi război mondial. A doua este aceea că războiul mondial, din cauze variate, va fi unul nuclear – nu neapărat cu cele mai perfecționate arme, dar unul nuclear.
Cunoscând mai exact decât alții ororile războaielor, tot mai mulți istorici contemporaneiști de referință sunt preocupați de restabilirea păcii. Personalități implicate în evoluția la vârf a „inteligenței artificiale” atrag atenția asupra distrugerilor fără precedent ale războaielor ce pot veni. De ce nu s-ar ocupa din nou filosofii de reflecția asupra păcii?
Fapt este că, pe de o parte, sub asaltul epistemologiilor reduse la științele tari și sub impresia că analizele limbajului, fie și extins la comunicare, pe scurt, sub presiunea unui nou pozitivism tăinuit, filosofarea și-a redus preocupările cu care este, prin natura ei, datoare, ca promotoare a rațiunii în viața oamenilor. Cel puțin la noi, reducerea aceasta se datorează în cazul unora nu numai opțiunilor comode, ci, mai curând, oportunismului și incapacității de a fi la înălțimea misiunilor filosofiei. În definitiv, se poate observa că, în destule locuri, unii spun că fac epistemologie, dar au rămas cel mult la epigonism, adesea marginal, iar cei care pretind că scriu istoria filosofiei nu au dat nicio monografie rezistentă, în vreme ce alții, care promit eseistică, au rămas în orizonturi deja triviale. Vreo construcție filosofică nu a dat niciunul dintre aceștia.
Oricum, se poate pune întrebarea: Câți filosofi sunt văzuți cu argumentări în spațiul public? Câți au ceva de spus chiar din punctul lor de vedere filosofic, fie el și limitat, în fața subdezvoltării, falsurilor, nedreptăților? Câți ies azi din confortul stipendiilor și alocărilor de stat (date, pare-se, mai mult ca să tacă!) spre necazurile oamenilor? Câți au pregătirea de a exercita filosofia profesional, civic și etic conform marii ei tradiții?
După experiențele istorice dramatice de care au fost pline ultimele două secole, dar și după experiențele filosofiei înseși, un fapt se impune: atunci când este veritabilă, filosofia este promovare a gândirii în contextele realităților. Din capul locului, „gândirea” este ceva mai precis decât „mintea (mind)”, în care unii o dizolvă, altceva decât „inteligența” sau abilitatea asocierilor și combinațiilor, nu mai vorbim de împrejurarea că ea este altceva și decât „intelectul” sau stabilirea și generalizarea de stări de lucruri din trecut sau de azi, sau decât „specularea”, fie și în noi limbaje, în jurul a ceea ce se cunoaște. Opțiunea primordială a „gândirii” este abordarea întregului – firește, cu întreaga suită de mijloace disponibile și cu civismul și etica pe măsură.
Această optică privind misiunea gândirii a avut-o cu siguranță și Kant, dincolo de extraordinarele sale distincții pe harta cunoașterii și de principiile sale în domeniul eticii și al artelor. Proiectul de pace eternă al lui Kant nu doar că a rămas mereu o provocare în coasta conflictelor, dar pune întrebări stimulative și astăzi. La două sute de ani de la vestitul proiect Zum ewigen Frieden (1795), cel care a reconstruit transcendentalismul kantian la nivelul timpului nostru, ca transcedentalism lingual și comunicațional, Jürgen Habermas, a reconstruit și concepția kantiană asupra atingerii păcii. În Kants Idee des ewigen Frieden – aus dem historischen Abstand betrachtet (1995), concepția kantiană a fost lărgită cu noi condiționări ale păcii.
Caut să duc mai departe subiectul păcii înăuntrul sistematizării filosofice a „pragmatismul reflexiv”. Această filosofie unește acum analize, concepte și teoreme dintr-o seamă domenii care favorizează explorarea păcii. În rezumat, este vorba despre: o „viziune” asupra realității prin prisma sensului; o „interpretare a cunoașterii” plecând de la întrebarea ce se pune de către subiect; o „teorie a acțiunilor” presupuse de reproducerea umană a vieții; o „logică” ce consideră formalismul ca sistem al întemeierii argumentative; o „metodologie” care lărgește sfera metodelor dinspre observații factuale și legi cauzale, spre funcționalitate și trăirea vieții; o „monografiere a filosofiei contemporane” ca șir de inițiative de a conceptualiza sensul; o „teorie a societății” axată pe delimitarea mediilor reproducerii culturale a vieții și a unității și evoluției lor; o „teorie a modernității” care face față diferitelor fragmentarisme în care aceasta a derapat; o „filosofie a istoriei” axată pe interacțiunea sistemelor care s-au constituit în realitatea vieții, din care îi rezultă sensul; o „filosofie a dreptului” care readuce libertățile și drepturile la originea lor în recunoașterea demnității ființei umane, așază sistemul de drept pe tripticul relații de putere, cooperare și comunicare și-l trece prin legitimarea democratică; o „filosofie politică” care abordează statul de drept din perspectiva tripartiției factuale a puterilor, a sporirii controlului aleșilor de către cetățeni și a „democrației deliberative”; o „filosofie a educației” axată pe formarea de competențe, abilități de bază și familiarizarea cu valori, în condiții de formare în libertate; o „filosofie a religiei” care-și asumă emergența „societății postseculare” și un aggiornamento în tradiția iudeo-creștină; o „filosofie a artei” ca expresie elaborată estetic a vieții trăite; o „etică” concentrată pe valorile integritate și onoare; „studii românești” în optica democratizării până la capăt a României – o democratizare unită cu meritocrația; „studii strategice” care trag consecințe dintr-o nouă explorare a Uniunii Europene, SUA și Chinei, marii actori ai scenei lumii zilelor noastre, și iau în seamă schimbarea lumii la care suntem martori din perspectiva modernă a suveranității și a cooperării mutual avantajoase.
Fiecare dintre aceste componente a fost dezvoltată în scrierile pe care le-am publicat atât cât a fost necesar pentru a profila viziunea asumată. Se înțelege că aceste componente sunt interdependente, încât fiecare se susține împreună cu celelalte. Dezvoltarea a fost întreprinsă plecând de la considerentul că filosofia nu-și poate satisface misiunea fără cuprinderea în conceptele ei a întregului experienței umane a lumii.
Evenimentele istorice au astăzi o complexitate fără precedent și iau o nouă viteză. Ele provoacă teoriile existente, iar urgențele sunt acum noi. Ne aflăm în războaie, deja reale sau încă potențiale, care au în fond o rădăcină comună – chestiuni nerezolvate până la capăt din perioada postbelică.
Cu această premisă, m-am încumetat să duc mai departe, cu volumul de față, abordarea păcii din locul în care au ajuns cei doi gânditori de referință universală, Kant și Habermas. Am plecat, se înțelege, de la tensiunile duse la extrem de astăzi și caut să le fac față cu rezolvări.
Valorific punctul în care au ajuns Kant și Habermas în privința păcii. Planul de pace al lui Kant din 1795 avea o lacună în subtext – asumpția că republicile ieșite din iluminism vor fi mai pacifice decât concurentele lor. Această asumpție nu s-a confirmat. Habermas a corectat lacuna în 1995, transferând asigurarea păcii organizațiilor internaționale rezultate din două războaie mondiale. Dar și această asumpție rămâne abia un ideal.
Sunt de părere că este în interesul Europei să se preocupe de pace, să ia în considerare cele două proiecte de pace și să accepte înnoiri. Concepția expusă în volumul Pacea astăzi, în materia analizelor factuale, poate fi sintetizată în cinci măsuri: 1. Anularea sub toate aspectele a Pactului Ribbentrop – Molotov (1939); 2. recunoașterea faptului că între state intervin acorduri, declarații, memorandumuri, dar dreptul internațional a fost și rămâne dreptul tratatelor; 3. elaborarea, semnarea și ratificarea tratatelor de încheiere până la capăt a celui de Al Doilea Război Mondial și a „războiului rece”; 4. aranjament de securitate generală sub asumpția că astăzi securitatea proprie include securitatea vecinului; 5. reașezarea sistemului de relații internaționale pe temelia cooperării reciproc avantajoase a statelor suverane.
Reunesc în acest volum analize de pe parcursul anilor din urmă care au ca orizont pacificarea. Miezul concepției lor îl alcătuiesc articolele Proiect al păcii durabile (2024), în care fac distincția între „pace compromis”, „pace durabilă” și „pace eternă”, și Sensul păcii (2024), în care precizez condițiile păcii durabile. Întrucât războaiele țin de „dosare” diferite, aloc, firește, părți distincte celor două războaie de astăzi, în desfășurarea lor de până în luna martie a anului în curs. (Din Introducerea la volumul Andrei Marga, Pacea astăzi, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2024).
Bună, foarte bună inițiativă! Cu bunăvoință, cunoaștere a istoriei, normalizarea frontierelor, presiune a opiniei publice poate fi pace. Altfel nebunia va continua. Bine precizate condițiile, cele cinci, ale păcii astăzi.Folosite excelent premisele din cultura Europei.
„Actualitatea păcii” trebuie inceputa de la pacile religioase, pacile napoleoniene, de la Viena si Paris/WWI.
„Actualitatea păcii” pe taramuri semite trebuie inceputa de la exodul evreilor si invazia popoarelor marii in Canaa.
„Actualitatea păcii” pentru „maidan” trebuie inceputa cu pacificarea si crestinarea de catre varegi a neamurilor slave din regiune.
Altfel un Habarnamus nu prea intelege NIMIC.
Nu se spune „asumptie” acolo unde exista termen consacrat in romana. Se foloseste expresia presupunere (- a presupune (v) – presupus (adj.)).
Pe cat posibil cautati sa va pastrati exprimarea folosind bogatia de exprimare din universul limbii romane! Nu va vor citi experti in sanscrita sa va critice forma de exprimare si gramatica, nu va faceti griji!
Adica … „Actualitatea păciilor” europene post-1648, pre-1815, post-1815, post-1919.
Planul de pace a lui Kant exprimat pe scurt:”ce ție nu-ți place – altuia nu-i face”.
Planul de pace a lui Kant exprimat pe scurt:”ce ție nu-ți place – altuia nu-i face”.
Remarc infantilismul care caracterizeaza filosofia,o speculatie consumatoare de timp si bani
Foarte oportună examinare a premiselor păcii – chiar ducând mai departe tradiția Kant, din partea unui gânditor veritabil, cultivat, curajos.la comentarii de gîgă nu e cazul de răspuns. Ele se demit singure. Miorița să mai învețe românește, „asumpție” e altceva decît presupunere. E din epistemologie și drept.Doru Popescu s-a întitulat bine habarnamus. Confundă subiectele și apoi vorbește din grotă. Antisemitism primitiv. Margelatu doar întregește mobilizații ce se alimentează de pe siteuri. Cu inși aidoma discuția e inutilă.
@ProAdevăr: nu va mai saturati de gargara;in afara de studentii obligati sa-i cumpere ‘opera’chiar nu mai intereseaza pe nimeni
Remarc, a cata oara, solipsismul d-lui profesor, ‘patima crudã ce-Aheilor mii de amaruri aduse’:)))carte dupa carte,aceleasi maruntisuri
Actualitatea păcii este, în momentul de față, războiul.
Mă Margelatu, ești mereu pe arătură. Un autor poate avea – autorul în cauză are, cu siguranță – viziune și proiect de operă. Aici a abordat pacea, în alte locuri a abordat chestiuni de logică, teoria științei, filosofie, religie, artă, strategii, cum scrie în articol. Dacă autorii trebuie să scrie doar despre ce vrea un copiator de siteuri ca tine, las oamenii cu mintea la ei să judece. Dacă pacea este mărunțiș, îi las pe cei cu cap să o facă. Ești doar prost pregătit și obsedat de mizeriile din viața ta. Nu ai putut contrazice nici cu un firicel ceea ce spune autorul în acest articol și în altele. Și atunci ataci persoane. Asta spune ceva despre micime.Deși se vede că ești repartizat! Roagă-ți șefii să te trimită undeva la învățat sau la crescut iarbă.
Este PURUL ADEVAR … „Actualitatea păcii” pe taramuri semite trebuie inceputa de la exodul evreilor si invazia popoarelor marii in Canaa.
Odata cu consolidarea statelor in formele structurale moderne ca reprezentante ale unor NATIUNI s-a impus cu necesitate incheierea unor ALIANTE care sa le GARANTEZE/SALVGARDEZE EXISTENTA!!! In consecinta si contrar afirmatiilor rupte de REALITATE, aceste ALIANTE nu pot fi considerate o „noutate” derivata din incapacitatea statelor de a se „apara singure”…
In ce priveste „chestiunea PACII”, ca tot a fost exclus din abordare primul macel bolsevic mondial, a fost mult mai intens vanturata in perioada intermaceluri bolsevice mondiale, conducand consecvent la cel de-al doilea care a costat Omenirea mai multe sute de milioane de victime…
Oare cine a afirmat …
„M-am coborât* ca să-l izbăvesc** din mâna egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţarㆠbună şi întinsă, într-o ţară unde curge†† lapte şi miere, şi anume în locurile pe care le locuiesc canaaniţii*†, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii.”
„Când Domnul Dumnezeul tău te* va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpânire şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe hetiţi**, pe ghirgasiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi, şapte neamuri mai mari† la număr şi mai puternice decât tine”
„când Domnul Dumnezeul tău ţi le va da în mâini* şi le vei bate, să** le nimiceşti cu desăvârşire, să nu închei legământ† cu ele şi să n-ai milă de ele.”
„Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele*, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.”
„Căci* tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales** ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului.”
Sitocmai de aceea a aparut antisemitismul … pe taramurile semite.
„XXVII. „Că s-au osândit și Timuș [fiul cazacului ukran Bogdan Hmelnițki] pentru prada și jacurile ce au făcut pe la sfintele mănăstiri [din Bucovina si Moldova]. Și ș-au pus și el capul de glonțu, precum scrie letopisățul.” [Ion Neculce, O samă de cuvinte]
Cine uita ISTORIA … vai de el !
Oare cine a afirmat …
„M-am coborât* ca să-l izbăvesc** din mâna egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţarㆠbună şi întinsă, într-o ţară unde curge†† lapte şi miere, şi anume în locurile pe care le locuiesc canaaniţii*†, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii.”
„Când Domnul Dumnezeul tău te* va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpânire şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe hetiţi**, pe ghirgasiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi, şapte neamuri mai mari† la număr şi mai puternice decât tine”
„când Domnul Dumnezeul tău ţi le va da în mâini* şi le vei bate, să** le nimiceşti cu desăvârşire, să nu închei legământ† cu ele şi să n-ai milă de ele.”
„Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele*, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.”
„Căci* tu eşti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te-a ales** ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului.”
Si tocmai de aceea a aparut antisemitismul … pe taramurile semite.
N-ar fi rău ca acești doi care habar nu au de subiecte și le confundă după căpuțul lor înfierbîntat de ignoranță, charlie și dpopescu, să-și facă un ziar întitulat Aberații și să-și deșerte produsele minții acolo. Altfel, se va da o notă inacceptabilă pentru oamenii care pot discuta o idee sau alta.
Cu siguranta domnul profesor Marga are si nivelul de cultura si timpul si inteligenta de a scrie foarte bine si uneori exceptional de bine motiv pentru care as dori sa il intreb in ce context pacea poate fi mult mai periculoasa ca razboiul.
Stimate domnule profesor, noi romanii avem copii si cariere de crescut, sanatate de pastrat ca sa putem continua sa platim facturi si eventual sa prindem si un pic de pensie, salarii de platit angajatilor, birocratie si sisteme ermetice de infruntat zi de zi si din cand in cand trebuie sa alegem cel mai mic rau asa ca atunci cand citim presa am dori ca dumneavoastra, de la inaltimea anvergurii dumneavoastra intelectuale, sa ne sugerati initiative relativ simple pe care noi sa le putem aplica cu speranta reala ca venind de la un spirit superior majoritatii, vor contribui la atingerea unor tinte si apoi obiective strategice atat pentru noi ca persoane cat si pentru comunitate si natiune. Altfel, pentru un ignorant in ale filozofiei, dar cititor fidel de presa intregul demers intelectual oricat de solid agrumentat este pare directionat doar spre dorinta de a avea o strada care sa poarte numele autorului, Wiki sa ii dedice o pagina si angajatii de la stat sa aiba ce comenta pe parcursul urmatoarelor 8 ore plicticoase de munca nu de lucru.
Ba savanților, ăștia care nu mai puteți merge pe strada de cat de îngâmfați ,plini de voi și grandomani vă simțiți,tot din frustrare,voi vedeți în jurul vostru câtă suferinta ,ignoranta,boala , degradare și bătaie de joc fac ăștia din români premeditat și cu intenție și voi le santeti complici.Tot vorbiți și filozofați dar care.i aportul vostru, meritele și rezultatele pentru a ilumina gândirea celor mulți și a îmbunătăți viața lor ,că tot va dati elita telectuala.V.ai și amar de rezultatele voastre mediocre ,impotenților și nu mă refer la sistemul reproductiv!Sa vedem daca publicați și comentariul asta sau o sa.l CENZURATI precum comuniștii din care seva a.ti și răsărit de fapt pe fata pământului sau va supărați și vă simțiți ofensați de adevărul care.i sub ochii tuturor🤔
Ai în parte dreptate Ioan. Profesorul Marga îți poate răspunde la ce dorești – bloggul dînsului, cu emailul, sunt publice. Doar că referirile tale la evaluările și dorințele domnului profesor sunt complet eronate, fiind contrazise de fapte. Chestiunea cu numele străzii e ridicolă. Poate nu cunoști, dar tocmai că profesorul și-a dat seama de superficialitatea acestor recunoașteri la noi și a făcut gesturi care denotă conștiința valorilor, exigență și devotament față de valori autentice. Câteva exemple. Se știe că dânsul a refuzat să devină cetățean de onoare al Clujului, văzând cum, pentru ce și cui se acordă tilurile. Nu a făcut niciodată cerere de indemnizație specială în educație, deși subalternii lui au deja indemnizația. Nu a vrut să facă cerere de primire în Academia Română și a scris negru pe alb că nu-l interesează, știind cum au ajuns cei mai mulți acolo etc. Dînsul este concentrat pe opera sa și participarea la viața publică cu cultură, onestitate și curaj.
Cat as vrea sa fiu mândru de intelectualitatea românească ,aceia care are un cuvânt și un punct de vedere respectabil și demn de urmat,de toți cetățenii românii ,care are și demonstrează buna intenție ,calitatea morală,meritele și rezultatele geniale in favoarea românității.pe cei mai buni i.au ucis comuniștii ,pe cei rămași i.a pervertit și i.a transformat in prostituate din verticali i.a transformat in orizontali,asta.i adevarul ,pentru că astea.s rezultatele!😟😠
Deși avem convingerea că știm ce este și cum se manifestă rațiunea umană în sens particular și general, în termeni practici suntem departe de înțelegerea realității reprezentate de acest concept. Ca atare, de cele mai multe ori, această înțelegere se manifestă mai mult ca pretenție, fiecare având convingerea științei sale ce ii permite să pretindă că știe numai că ceea ce știe cineva, este întotdeauna altceva decât știu alții și toți ceilalți la un loc. Mai mult: de când a apărut inteligența artificială, vechiul concept despre rațiune sau rațiunea umană în general, nu pare să mai satisfacă toate exigențele adevăratei cunoașteri, devenid oarecum insuficient sau caduc, incapabil a releva toate componentele realității într-un tot unitar sau un întreg căci da, realitatea este, nu doar pare mai complexă, mai complicată mai greu de explicat și înțeles prin prisma vechilor tipare raționale, fie ele chiar și filozofice. La câteva generații, pentru a face un real salt evolutiv și a nu regresa cel puțin prin stagnare, omenirea pare a avea nevoie de câte o idee de geniu dacă nu de un geniu în toată splendoarea lui numai că, din păcate, până în prezent cel puțin, nici una din cele două par să se fi ivit la orizont. Să sperăm că eclipsa ce tocmai urmează ne va trimite mai multă inspirație.
Cei cu Vocația sânt tot.Dar atunci când puterea înlocuiește și înlătură agresiv și cu o intenție acel nucleu,cu personaje de umplutura ,aservite care nu au gândirea proprie, tactul și inteligența de a schimba și pune amprenta in mentalul maselor și propaga și ignoranta ,degradare și dezamăgire intenționat se ajunge la mediocritate diletantism snobism degradare,unde personaje de o impostura ,incapacitate și josnicie morală precum Bulai ,Pieleanu ,clanurile pseudointelectuale securiste,etc.comanda
cu ura ,rea intenție cu premeditare, aservire totala ,unde daca cineva cu genialitate apare este exclus și inlăturat agresiv ,rezultatul v.a fi degradarea.Acesta este tiparul intelectualității pe care il noi trăim astăzi în România,grație com.uni.istilor.O națiune fara sistemul imunitar al intelectualitatii autentice cu vocație și patriotism devine o națiune fara orizont ,fara sensul de a mai exista.Sper că dușmanii românilor sânt satisfăcuți de optimele rezultate ale eforturilor depuse!Respect a.ti făcut o treabă bună!
Atata timp cat demonii satanisti conduc in america nu va fi pace. Demonu vrea doar moarte omului.
Razboiul aduce demonilor multi bani din jaf si cotropire.
Domnu Escu… nimic din ceia ce există pe planeta Terra nu.i mai superior decât umanitatea și tot ceia ce omul dezvolta de la tehnica și tehnologie nu trebuie sa fie împotriva vieții, echilibrului și armoniei Creației. Tot ceia ce.i impotriva vieții și echilibrului este greșit.Cei care aderă la ideologii și curente care zădărnicesc și combat ,subjuga,înjosesc degradează valorile sănătoase ale umanității sânt niste compromiși, naivi,creduli,pierduți de la calea dreaptă a principiilor primare și sănătoase datorită cărora umanitatea si ei înșiși exista,Ei cred, ca orice naiv, că pot vreodată schimba și eschiva legile creației doar pentru că și.au contaminat și exaltat rațiunea cu idei nebunești,motiv pentru care sânt ușor de influențat și chiar condiționat de către rauvoitori.Te naști ,trăiești și mori.Si trebuie sa o faci in cel mai frumos,bun și rațional mod posibil cu tot LIBERUL ARBITRU DE RIGOARE,restul e in van și naivitate!TOT CEIA CE SUPRIMA SUBJUGA SI CONSTRANGE SI DENATUREAZA,MINIMALIZEAZA ACESTE PRICIPII ,nu aduce decât suferință pentru el și ceilalți dar mai grav nu.si asuma responsabilitățile acțiunilor lor distructive și persista in greșeli.
Pace va fi cand nu vor mai fi cei care se bat, bisericile ! Deocamdata, cei care scriu despre pace, pupincuresc papalitatea si pedofilia. Fiecare cu margatii lor.
Rămâne un clarobscur,o pata cenușie in biografia marelui filozof:colaborarea cu securitatea.
Dacă ar citi și Putin despre condițiile instaurării păcii în lume,subliniate de prof.Marga,și dacă ar pricepe,pe loc s-ar preda TPI.Ar avea o reducere de pedeapsă.
@ProAdevăr-Asumtiune înseamnă Adormirea Maĭciĭ Domnuluĭ, la catolicĭ, ziŭa celebrăriĭ Adormiriĭ.Fiecare înțelege ce vrea.Vorba ceea:daca tăceai ,filozof rămâneai.
Retractez cu scuzele de rigoare avand in vedere informatiile transmise insa in calitate de cititor nu ca cred este necesar sa am dreptate in totalitate pentru ca daca as avea dreptate in totalitate nu as avea ce invata citind ce publica altii mult mai inteligenti ca mine.
Filozofam si facem balet printre idei pentru ca in realitate nu suntem liberi sa spunem concret de unde vine raul. Traim diverse forme de dictatura dar ne amagim si ne amagesc ca suntem in democratie.
Să fim serioși, Habermas este un biet copil de mingi pe lângă Kant,un clasic al filosofiei modernilor al cărui eseu de 19 pagini pe tema păcii ( ” Spre pacea eternă”, 1795 ) a stat la baza fondării ONU după 1945. Cu excepția lui Andrei Marga, mai nimeni nu îl bagă în seamă pe Habermas și ” teoriile ” sale despre pace.
Elaborarea proiectelor de ” pace universală și perpetuă” datează din secolul 18, o perioadă în care au avut loc SUTE de conflicte militare între state. Așa cum a dovedit-o recent ONU însă, pacea universală și perpetuă ” este o utopie imposibil de realizat în practică, din păcate. Este semnificativ faptul că tocmai americanii, arhitecții postbelici ai ONU și garanții” Pax americana” au încetat să mai sprijine acțiunile pro-pace ale acesteia, au bombardat în 1999 Serbia și au invadat fără mandat în 2003 Irakul, samd
Adevărul este solid și, cum se vede, nu-i de măsura oricui. Minți-ți băieți, că doar asta puteți. Nu am postat ieri, la ora 2144, semnătura e falsă. Nu sunteți în stare să discutați subiectul și o luați cu falsurile consumate cu securitatea. Mai securiști ca voi, rar se află. Nu aveți cum face față uneiu personalități și atunci mințiți orice. Jalnică adunătură.
Nu am inteles de ce discipolul Decebal al actualului Zalmoxis ceausist geto-dac din Faget il ataca pe cititorul in stele si internet doru popescu viageru viareg, doar fac parte din aceeasi familie, spiritista…Nu am aflat: Cine a tulburat PACEA planetara?
Vorbe la întîmplare, mă Akornion. Se vede că nu cunoști, dar vorbești. Înainte ca domnul Marga să-l traducă și să-i consacre cea mai mare monografie filosofică din cultura română (cartea Filosofia lui Habermas, Editura Academiei Române, 2022), Habermas era, în SUA, între primii trei cei mai citiți filosofi din lume. Era socotit noul Hegel, cel care a adus la zi kantismul. Este creatorul celei maiu elaborate teorii a comunicării, pentru care a luat premiul Japoniei. Sunt n indicii ale unei notorietăți universale. Filosofii întrețin controverse, încât nu e unanimitate. Unii cititori sunt, însă, cum arăți, ignoranți și suficienți în ignoranță, și spun mizerii conform vieții lor.
Din fericire … divinitatea noastra a fost si este CERUL Tatal/”*Dyḗws Ph₂tḗr/DZEU/Marele ZEU/Domnul ZEU/DomnuldZEU/DumneZEU, cel de factura STRAVECHE (venit din mitologia PRECRESTINA de tip PIE/3000 BC) si AUTOHTON (ca nume cu radacina cuvantului de ZEU), cel STUDIAT de catre OMUL-DZEU Zamolxis/pre 550 BC si cel IUBIT si SLAVIT de catre OMUL-DZEU Iisus/post 50 AD (RAIUL Maicii Sale). Divinitate PASNICA (pe intervale mari de timp) pentru a carui ADMIRARE este necesar un CER senin si INSTELAT.
Iar divinitatea vechilor evrei YHWE (cea deserica si desartica, descrisa ASA in cartea lor si mentionata de mine mai sus) este de tip TURBULENTA, GELOASA, INTUNECATA si plina de URA de tip RAZBOINICA si RAZBUNATOARE.
Aceasta este diferenta PERMANENTA de tip spirituala dintre DIVINITATEA noastra straveche si cea din VT !
Aceasta este diferenta PERMANENTA de mentalitate psihica dintre neamul nostru si al lor.
Din fericire … divinitatea noastra a fost si este CERUL Tatal/”*Dyḗws Ph₂tḗr/DZEU/Marele ZEU/Domnul ZEU/DomnuldZEU/DumneZEU, cel de factura STRAVECHE (venit din mitologia PRECRESTINA de tip PIE/3000 BC) si AUTOHTON (ca nume cu radacina cuvantului de ZEU), cel STUDIAT de catre OMUL-DZEU Zamolxis/pre 550 BC si cel IUBIT si SLAVIT de catre OMUL-DZEU Iisus/post 50 AD (RAIUL Maicii Sale). Divinitate PASNICA (pe intervale mari de timp) pentru a carui ADMIRARE este necesar un CER senin si INSTELAT.
Iar divinitatea vechilor evrei YHWE (cea deserica si desartica, descrisa ASA in cartea lor si mentionata de mine mai sus) este de tip TURBULENTA, GELOASA, INTUNECATA si plina de URA de tip RAZBOINICA si RAZBUNATOARE.
Aceasta este diferenta PERMANENTA de spiritualitate dintre DIVINITATEA noastra straveche si cea din VT !
Aceasta este diferenta PERMANENTA de mentalitate psihica dintre neamul nostru si al lor.
d. popescu , hotaraste-te :
– te tragi dim maimutza sau nu ?
– ai pipait big-bangul ?
Subiectul articolului este „abordarea păcii care intervine pe fondul războaielor în desfășurare, Ucraina și Gaza, încât actualitatea și importanța ei practică sunt evidente.”.
Pentru abordarea acestui subiect trebuie sa tinem seama de psihologia si spiritualitatea istorica a celor doua neamuri.
Ceea ce am abordat in postarile mele.
Tuasu profesor al adevaratului fals asistent a scris ca detine DOVEZI MATERIALE ale existentei unei entitati IMAGINARE (NEMATERIALA). Asa ca, este perfect adevarata ipoteza in care spiritul imaterial ordoneaza Universul material ! Ce rost ar mai fi avut stiinta inchipuirii (filo-sofia) …
Pe doru popescu viageru viareg il lasa rece anatemizarea lu Decebal de Faget si, dupa ce compilase cateva constatari valoroase despre VECHIMEA preocuparii pentru PACE care desfiinteaza asa-zisa „noutate” invocata sibilinic de un „maistru” al rastalmacirii, clacheaza
la ultima interventie…Pentru ca e vorba de popoarele AGRESOARE si nu de POPOARELE AGRESATE!!!
Da. Am pipait big-bangul ! Am studiat reactiile termonucleare de tip BBN din primele minute de existenta a Universului Extragalactic. Am studiat semnalul de decuplare a materiei de radiatii (BAO) de la 300.000 de ani de la formarea Universului Extragalactic. Am studiat epoca de formare a galaxiilor primare la 300.000.000 de ani de la formarea Universului Extragalactic. Toate confirmate cu date observationale.
Da. Specia umana (Specia Homo Sapiens) datand de acum 300.000 de ani se trage din specia Homo datand de acum 3.000.000 de ani care se trage din specia Homininilor care dateaza de acum 7 milioane de ani (si care include atat specia Homo cat si specia de maimute Pan/bonobo si cimpanzei) care se trage din specia Hominidelor care dateaza de acum 12 milioane de ani (care include speciile de maimute Pongo, Gorilla, Pan, cat si specia Homo). Toate confirmate prin descoperirea de fosile databile in timp.
Da. Am pipait big-bangul ! Am studiat reactiile termonucleare de tip BBN din primele minute de existenta a Universului Extragalactic. Am studiat semnalul de decuplare a materiei de radiatii (BAO) de la 300.000 de ani de la formarea Universului Extragalactic. Am studiat epoca de formare a galaxiilor primare la 300.000.000 de ani de la formarea Universului Extragalactic. Toate confirmate cu date observationale.
Pentru ca e vorba de popoarele AGRESOARE …
Este vorba de cvasistatul militarizat cazac asupra Moldovei din vremea lui Vasile Lupu si MAIDANUL de dupa ’91 asupra Romaniei.
Este vorba de exodul evreilor si lupta pentru ocuparea si distrugerea taramului Canaait sub impactul zicerilor VT.
AGRESORII isi schimba blana dar naravul ba ! Unii astazi au agresat Rusia iar ceilalti tarile vecine ! Deci din agresati au devenit agresori !
@Doru Popescu Corect. Ati adus in discutie genealogia agresiunii si pretinsele temeiuri justificatoare ale agresorilor.
Petru Groza era din Cluj..nu-i asa…cite conserve a lasat…era plin prin MAE, MAI, MAPN, Universitati..ca doar nepotismul nu era doar ‘oltenesc’…
un subiect interesant
Clujul…Petru Groza si conservele
O premieră în cultura română elaborarea unui concept propriu al păcii – Actualitatea păcii. De felicitat autorul.În rest, nivel jalnic de cultură și de cugetare, băieți de pripas! Un articol în premieră în cultura română, despre pace, pe care îl pricepeți ca pisica. Vai de voi, dar vai și de țara de care profitați.
Ca orice m-argat fara personalitate, el a fost pus sa scrie impotriva celor aflati impotriva unui utecist minuscul de talia lui I.Rus si E.Boc. Cati marga-ti poate genera asistentul platit de la buget sa apere un delator dovedit ?
A gîndi sistematic, într-o intenție de construcție este datoria filosofiei. Făcută cu buna cunoaștere a culturii, filosofia pare mai complicată. Până și Emil Cioran a trebuit să-și dea seama că nu se poate rămîne la stoarcerea trăirilor.Cred că domnul Marga știe foarte bine acestea. Dînsul stăpînește datele științelor, dreptului, sociologiei și filosofiei contemporane, ceea ce-i dă un avantaj. Cu riscul că, luînd distanță de sporovăiala din jur, unii să nu priceapă despre ce e vorba. Mai ales cînd , așa cum se vede,nu este mare capacitatea de a discuta pînă la capăt ce se spune într-un articol în subiect. Sunt de părere că trebuie perseverat spre performanța sistematizării filosofice. Amatorismul și agresivitatea, vorba vine, sunt sufocante, dar să nu ne lăsăm înecați.
Mă Tomlin, travestit în Altul decît normal și în tot felul de alte nume de nimic, tu cu Boc și Rus te pui? Un nimeni ca tine se leagă de oameni care, oricum, nu sunt zerouri cum te dovedești mereu, care aleargă de la un articol la altul să mai pună minciuni și mizerii. Tot nu te angajează nimeni? Măcar la măturat strada de murdării.
Domnul profesor Marga dă, după sinteza Ordinea viitoare a lumii (două ediții 2017 și 2023) și monografii despre America, China, Europa, un concept al păcii nou în țara noastră. Și nu numai. Articolul îl sintetizează excelent.Poți să-ți dai seama de anvergura articolelor și după cum apar inși plini de ignoranță și vizibil plătiți, care mișună la subsoluri, aici și în alte ziare. Apar ca să împiedice, cu minciuni și mizerii din capul lor, ca cititorii să-și facă o părere proprie și să discute. Și aici,îi vezi pe acești inși, cunoscuți de altfel, chiar dacă schimbă semnăturile. Cum să progreseze această țară cînd, în loc să învețe, inșii trăiesc din delațiune? Fiecare cuvînt al lor este minciună. Să privim, însă, dincolo de mizerie, și să folosim prilejul unui articol premieră spre a ne întreba și asupra felului în care se discută sau nu se discută publicațiile. Ar fi bine să protejăm asemenea lucruri.
Ceea ce este și mai important este expunerea pragmatismul reflexiv, elaborat de autor.În rezumat, este vorba despre: o „viziune” asupra realității prin prisma sensului; o „interpretare a cunoașterii” plecând de la întrebarea ce se pune de către subiect; o „teorie a acțiunilor” presupuse de reproducerea umană a vieții; o „logică” ce consideră formalismul ca sistem al întemeierii argumentative; o „metodologie” care lărgește sfera metodelor; o „monografiere a filosofiei contemporane” ca șir de inițiative de a conceptualiza sensul; o „teorie a societății” axată pe delimitarea mediilor reproducerii culturale a vieții; o „teorie a modernității” care face față diferitelor fragmentarisme; o „filosofie a istoriei” axată pe interacțiunea sistemelor care s-au constituit în realitatea vieții, din care îi rezultă sensul; o „filosofie a dreptului” care readuce libertățile și drepturile la recunoașterea demnității ființei umane; o „filosofie politică” care abordează statul de drept din perspectiva „democrației deliberative”; o „filosofie a educației” axată pe formarea de competențe, abilități de bază și familiarizarea cu valori; o „filosofie a religiei” care-și asumă emergența „societății postseculare”; o „filosofie a artei” ca expresie elaborată estetic a vieții trăite; o „etică” concentrată pe valorile integritate și onoare; „studii românești” în optica democratizării unită cu meritocrația; „studii strategice” care trag consecințe dintr-o nouă explorare a Uniunii Europene, SUA și Chinei, marii actori ai scenei lumii zilelor noastre, și iau în seamă schimbarea lumii din perspectiva modernă a suveranității și a cooperării mutual avantajoase.
Așa cum arată cărțile sale și rezolvările pe care le aduc, bine ancorate în realități și în ceea ce se gndește azi, domnul Marga propune o sistemă filosofică. Foarte probabil că este în anii recenți primul și încă singurul la noi care propune ceva așa de pretențios. Unii se plângeau că cei care predau filosofie se mulțumesc să comenteze. Iată că apare un constructor, ceea ce în filosofie este greu. Trebuie cultură, pricepere, capacitate, orizont internațional. Profesorul Marga a dovedit prin scrieri că le stăpânește. Ca oriunde în lumea civilizată, faptul ar merita o discuție extinsă. Oricum este bine că aici, din sistematica filosofică, se impune conceptul păcii, care este nou în discuțiile de azi.
Intr-unul din articolele trecute ale sale, autorul articolului o acoperea de elogii pe fosta cancelara Angela Merkel pentru contributia sa deosebita in politica europeana. Or, aceasta politiciana a recunoscut ca a acceptat tacit nerespectarea acordurile de pace Minsk 1 si 2,pentru a permite regimului de la Kiev sa se inarmeze cu ajutor otan, ceea ce a incurajat vointa acestuia sa comita neabatut crime de razboi impotriva civililor rusofoni din regiunea Donbas, inainte de februarie 2022. La fel, intr-un alt articol scria despre pace in jurul Israelului, contributiile unui Jared Kushner, in conditiile in care genocidul israelian in Gaza continua neabatut de circa sase luni, sau mai mult.
Nu sesizez raportul intre conceptul de „pragmatism reflexiv” elaborat de autorul articolului, si laudele sale exagerate la adresa fostei politiciene germane si tratarea genocidului din Gaza ca un simplu epifenomen al conflictului israelo-palestinian.
Vezi, nene Zapata, că falsifici. Autorul este în relații personale cu cancelarul federal AM. Ceea ce a scris erau faptele la ora la care a scris. Cancelara a dus cel mai sus Germania și Europa. Apoi acestea au intrat în criză.Bîrfele și propaganda nu interesează, însă, un om cultivat, cu cap.Planul Kushner rămîne singurul agreat de evrei, palestinieni, arabi, puterile lumii. Soluția autorului este în cartea Pacea astăzi – două state. Ca orice carte din lume, și această carte, cum se vede în prefață, vine până la un moment dat. Aici, cum se scrie negru pe alb, cartea vine cu examinarea evenimentelor până în martie 2024. Trebuie însă citit, Zapata, ca să vorbești exact.
PR e cen zurati ? ! @Mas terand „Ne ne”, ca sa nu scr iu „ma” ca toti tara noii cu di ploma, nu „fal sific” ni mic. Iti dau „10” pentru celeritate…