Are Iohannis un viitor politic?

Acum, că ne aflăm în situația unei colaborări PNL-PSD, întrebarea din titlul acestui articol are o altă noimă decât avea până acum. Dacă ne-ar fi prins anul 2024 cu vechea coaliție de la guvernare, PNL ar fi scăzut în sondaje până spre 10 la sută, iar Iohannis ar fi ajuns sub 10 la sută. În cazul în care după 2024 actualul președinte ar fi preluat PNL, misiunea sa ar fi fost aceea de a reurca partidul la peste 20 la sută.

Ce e nou acum? PNL are o șansă să oprească trendul căderii sale în sondaje astfel încât la următoarele parlamentare să nu iasă cu prea multe procente sub PSD și să fie din nou posibilă combinația PNL-USR-UDMR. Acel USR, presupune actualul președinte, ar fi unul cu botul pe labe după ce la prezidențiale candidatul userist ar fi învins de candidatul penelist.

Cine ar fi candidatul penelist? Cel mai bine plasat ar putea fi Nicolae Ciucă, dacă prim-ministeriatul său ar fi unul de succes.

Ar putea aranja Iohannis apele voinței PNL astfel încât partidul să-l propună premier după parlamentarele din 2024? N-ar putea avea decât un obstacol. Acela ar fi Florin Câțu, dacă în micul Napoleon de azi s-ar trezi un Napoleon mai măricel și dacă peneliștii ar vedea în el viitorul partidului.

Dar e mult mai plauzibil ca peneliștii să-l vrea la conducerea lor și a viitorului guvern mai ales dacă noul președinte al țării ar fi Nicolae Ciucă. În condițiile în care s-ar schimba până atunci Constituția, în sensul unui regim parlamentar, cu atât mai mult șefia guvernului ar deveni trofeul cel mai râvnit.

Ce i-ar împiedica pe useriști să pună în criză și următoarea coaliție de dreapta? În fapt, nici pe cea anterioară n-au pus-o ei în criză. Totul s-a derulat sub controlul voinței prezidențiale, care avea nevoie ca Nicolae Ciucă să devină premier. Dacă vrem să ne imaginăm că Iohannis nu își pregătește un viitor politic, n-avem decât…

Există, desigur, și variante europene ori euroatlantice ale acestui viitor, dar vrabia din mână e mai sigură decât cioara de pe gard.

PSD a jucat fățiș în lesa voinței prezidențiale abia din clipa în care a depus moțiunea sa de cenzură. Înainte jucase sub mască. Misiunea lui Marcel Ciolacu era să potolească, la baza PSD, buhul vreunui curent de voință pentru suspendarea președintelui. Acum, stâlpii Sistemului din PSD au de netezit calea premierului Ciucă către președinția țării, sperând că dacă vor câștiga alegerile din nou, de astă dată li se va da lor prima șansă de a forma guvernul. Probabil că vor primi această șansă, dar majoritatea nu o vor putea găsi decât împreună cu AUR, căruia până atunci i se va construi o imagine și mai puternică de partid nefrecventabil.

Tot acest previzibil joc n-ar putea fi dejucat de noul partid al lui Dragnea, care, dacă va exista, nu va face decât să culeagă voturi din bazinul naționalist al AUR, plasându-se de bunăvoie în vitrina nefrecventabililor. Dar, în 2028, acești nefrecventabili s-ar putea să încurce masiv jocurile frecventabililor.