Artişti vizuali români pe simeze internaţionale

Expoziţia Horea Pastina, sub semnul Anului Centenar

Președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu, a deschis, pe 19 septembrie, la Lisabona, expoziția pictorului Horea Paștina, Ascult și privesc. Expoziția are un concept unitar și este alcătuită din 60 de lucrări, pictură și ceramică, ce acoperă toate etapele şi ariile stilistice pe care le-a frecventat artistul. Vernisajul a avut loc la Galeria ICR din capitala Portugaliei, în prezența a numeroase personalități române și portugheze.

În lumea artelor plastice române, Horea Paştina este o personalitate de vârf a generației sale. Critica de specialitate l-a asimilat, la un moment dat, neobizantinismului de expresie națională, în aceeași categorie cu Horia Bernea, Paul Gherasim, Constantin Flondor, Mihai Sârbulescu.  Mărturisirea lui de credință este simplă și directă: „Ascult și privesc. Ce se aude, ce se vede din locul în care mă aflu. Pictura. Lumină, culoare, aer, bogăție, frumusețe. Se înmulțește. Peste toate și prin toate. Auzul vederii…argint e pe ape și aur în aer…“.

          „Traversăm o etapă fructuoasă în plan cultural, în ceea ce privește relațiile bilaterale româno-portugheze, etapă pe care Institutul Cultural Român este determinat să o întrețină și să o potențeze. Acestui deziderat îi sunt subsumate și acțiunile culturale la care participăm în aceste zile: expoziția artistului Horea Paștina, pe care o vernisăm astăzi, dar și expoziția Sacrificiu a lui Mircea Roman, găzduită la Mănăstirea Batalha, în cadrul programului Mari artiști români, în marile catedrale ale Portugaliei, expoziţia România Nobilă şi Regală a fotografului José Luis Jorge, expoziția Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic, ori expoziția Manifest a lui Mihai Țopescu și expoziția Azulejo în viziunea artiștilor români (de la Vișeu). România și Portugalia au avantajul  de a avea numeroase afinități în spațiul cultural și istoric și pe acela de a avea echipe extraordinare de promovare a culturii și civilizației românești aici, în Portugalia, mă refer la colegii din ICR Lisabona și din ambasada noastră. Iar prezența noastră acum, la Lisabona, vine să întărească sprijinul pentru eforturile lor și confirmă dorința noastră fermă de strângere a relațiilor româno-portugheze”, a declarat președintele ICR, Liliana Țuroiu.

Printre participanții  la vernisaj s-au numărat ASR Principele Radu al României, ES Doamna Ioana Bivolaru, Ambasadorul României în Republica Portugheză, domnul Valentin Popa, Ministrul Educației Naționale, domnul Sorin Cîmpeanu, Președintele Consiliului Național al Rectorilor, domnul Mihnea Costoiu, Rectorul Universității Politehnica din București, Paulo Bragança, renumit muzician și cântăreț de fado, criticul de artă Oliv Mircea, ambasadori și membri ai corpului diplomatic, personalități ale diasporei românești, directori ai unor instituții culturale portugheze de prim ordin și ai mediului asociativ.

Presedintele ICR, Liliana Turoiu, si celebra artista vizuala Joana Vasconcelos

O prezență specială a fost Joana Vasconcelos, cea mai importantă creatoare în domeniul vizualului din spațiul portughez contemporan, devenită o prietenă a României, după ce a vizitat țara noastră la începutul acestui an, într-un program de mobilitate inițiat de ICR cu prilejul aniversării a 100 de ani de relații diplomatice între România și Portugalia. Cu această ocazie Joana Vasconcelos și-a anunțat intenția de a expune în România și de a oferi burse unor artiști români.

În cadrul vizitei de lucru de la Lisabona, președintele Institutului Cutural Român a participat la sediul Ministerului Științei, Tehnologiei și Învățământului Superior, la ceremonia de semnare a Protocolului de colaborare între Consiliul Național al Rectorilor din România și CRUP (Conselho de Reitores das Universidades Portuguesas) și la conferința susținută de  ASR Principele Radu al României, intitulată Coroana şi România Modernă, în cursul căreia celor prezenţi le-au fost evocate rolul decisiv al Coroanei şi al Casei Regale în fondarea României moderne şi în evoluţia remarcabilă a ţării noastre între 1866 (momentul sosirii Regelui Carol pe pământ românesc) şi până astăzi. Delegația română a vizitat, de asemenea, expoziția Sacrificiu, a sculptorului Mircea Roman, găzduită de Mânăstirea Batalha.

Expoziția Ascult și privesc va rămâne deschisă până pe 19 octombrie 2018.

 

Un numeros public la vernisajul expozitiei Ascult si privesc 

Sculptură în sticlă” a artistului Ioan Nemțoi la Bruxelles 

 

Institutul Cultural Român Bruxelles și Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană organizează expoziția Sculptură în sticlă a artistului român Ioan Nemțoi. Vernisajul va avea loc vineri, 21 septembrie, la ora 18:30, în prezența artistului și a curatoarei expoziției, Mariana Nemțoi.

Ioan Nemţoi va susţine conferinţa Arta sticlei și va prezenta un documentar retrospectiv despre destinul și opera artistului sticlar-sculptor care și-a dedicat demersul artistic unei materii pe cât de durabilă, pe atât de fragilă, în căutarea eternizării emoțiilor și a sentimentelor în fața trecerii neiertătoare a timpului.

Exhibition ”Sculpture in glass” by Romanian artist Ioan Nemtoi

Expoziția Sculptură în sticlă face parte din turneul internațional derulat de artistul Ioan Nemțoi în parteneriat cu Institutul Cultural Român, început la Paris în august 2018, în seria de manifestări culturale și de diplomație publică dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri.

„Ioan Nemţoi are în prezent o faimă care a trecut durabil dincolo de graniţele României.

Cu alura sa brâncuşiană, cînd vorbeşte despre arta sticlei, Ioan Nemţoi ne introduce într-o lume fascinantă, care îl pasionează în mod evident, pe care o cunoaşte ca nimeni altul, dar pe care, în acelaşi timp, continuă să o descopere (…)

Ioan Nemtoi, Christ

Opera vizuală a lui Ioan Nemţoi iese parcă din energiile originare ale lumii, din lava fierbinte care a modelat deja timp de milioane de ani planeta. Nu întâmplător, succesul său internaţional este atât de mare: prin materia aleasă, domesticită de mâinile sale inspirate, precum şi prin inventivitatea sa, Ioan Nemţoi reabilitează într-un fel ideea de frumos.

Ceea ce fusese dinamitat încă de dadaişti, cu o sută de ani în urmă, şi anume legătura dintre conceptul de artă şi conceptul de frumos, se resudează în fiecare dintre operele lui Ioan Nemţoi”, descrie expoziția artistului român Matei Vișniec, jurnalist, poet și dramaturg, într-un interviu la  RFI, Arta sticlei şi fascinanta lume a lui Ioan Nemţoi

Ioan Nemțoi (1964, Botoșani) este supranumit adeseori Brâncuși al sticlei. Lucrările sale sunt în colecţii celebre, precum cea a regelui Harald al Danemarcei, a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii sau a lui Kofi Annan, dar şi în Muzeul Vaticanului, Kunst Palast din Düsseldorf, sediul UNICEF, Waterland Neeltje Jans Museum Olanda, Casa Albă sau în galerii prestigioase din Norvegia, Suedia, Olanda, Franţa, Italia, Canada, Japonia, Ungaria, Germania, Belgia etc.

Reuşita artistului constă în ştergerea graniţelor dintre arta decorativă şi sculptura monumentală, graţie unui vocabular plastic propriu. Ioan Nemțoi este cunoscut în întreaga lume pentru Roşul de Nemţoi, inspirat din răsăritul și apusul dealurilor moldave, similar Roșului de Pompei sau Albastrului de Voroneț.

 

Expoziţia „Corpuri de lumină” a lui Cosmin Cociş, la Paris

Institutul Cultural Român de la Paris propune publicului o experienţă virtuală a corpului subtil prin intermediul personajelor antropomorfe transformate în corpuri luminoase – este vorba despre expoziţia Corpuri de lumină (Corps de lumière) a artistului Cosmin Cociş, găzduită de Galeria ICR Paris în cadrul celei de a 17-a ediţii a Săptămânii culturilor străine, festival organizat de Forumul Institutelor Străine de la Paris (FICEP).

Sculptorul Cosmin Cociş îşi propune să reveleze învelişul interior, de natură eterică, luminoasă, a fiinţei umane, generator de simboluri proprii artistului.
Corpul nu este decât un obstacol temporar pentru fuziunea luminii, el separă individualul de universal. Procesul de creaţie exploatează calitatea auto-generatoare a materiei, sursă de variaţii infinite care nu pot fi direct controlate. Astfel, învelişul, « pielea » fiecărui personaj devine un peisaj accidentat unic şi spectaculos: ondulaţiile corpului şi sufletului se transformă într-un fel de nori luminoşi, care emană din interiorul corpului uman.
Corpul uman devine, în viziunea lui Cosmin Cociş, o realitate imaginară, simbolică, virtuală.
“Sculpturile mele sunt reflecţii asupra morţii şi în acelaşi timp reprezentări ale vieţii. Invelişul multiplicat al corpului nostru fizic conţine o identitate provizorie şi trecătoare, dar, în acelaşi timp, o lumină perenă şi universală” – declară artistul.
Expoziţia este deschisă publicului în perioada 14 septembrie – 10 octombrie. Vernisajul va avea loc în 21 septembrie, în prezenţa artistului.

Săptămâna culturilor străine celebrează de 17 ani diversitatea culturală la Paris. Anul acesta, 30 de centre culturale străine participă cu 40 de evenimente la acest festival organizat de Forumul Institutelor Străine de la Paris (FICEP), cu sprijinul Primăriei Parisului şi al Ministerului Culturii francez. Tot atâtea invitaţii adresate publicului larg de a vizita centrele culturale străine de la Paris şi de a le descoperi oferta artistică şi culturală.

 

“Veneţia lui Tintoretto”, semnată de Sorin Scurtulescu

Vineri, 28 septembrie, la ora 18.30, la Galeria Totem–Il Canale, va avea loc vernisajul expoziției La Venezia di Tintoretto semnată de artistul vizual român Sorin Scurtulescu.

Expoziția este un omagiu adus marelui pictor venețian Tintoretto, la 500 de ani de la nașterea sa, cu ocazia evenimentelor pe care toată Veneția i le dedică în cursul acestui an.

Sorin Scurtulescu, Palazzo Bauer

Lucrările prezentate fac parte dintr-o serie recentă de picturi realizate în plein air în tehnica clasică a uleiului pe pânză, surprinzând orașul lui Tintoretto, cel mai venețian dintre artiștii Renaşterii.

“Sorin Scurtulescu vede pentru a picta și pictează pentru a vedea. Grădinile din multe orașe îl așteaptă: Istanbul, Oaxaca, Ravenna, Kyoto, Cordoba, Rangoon. Focuri și scântei de artificii ale viitorului, în timp și anotimp”, apreciază Alan Jones.

Sorin Scurtulescu a participat la 15 expoziții personale, 33 expoziții alături de grupul Noima, 45 expoziții de grup. Este membru fondator al grupului Noima din anul 2003, iar din anul 2015 este reprezentat de galeria Vieneză 12-14 Contemporary și de proiectul Schleifmühlgasse 12-14. Trăiește în Europa.

Alan Jones este un poet american și cronicar de artă. În 1971, a luat prânzul cu Basil Bunting la Victoria, British Columbia. După ce a locuit în Paris și în Italia s-a reîntors la New York, unde a frecventat compania artiștilor timp de cincisprezece ani. El scrie, cu precădere, la intersecția dintre poezie și pictură. Trăiește în Italia.

Expoziția este organizată de Galeria Totem – Il Canale în parteneriat cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și va putea fi vizitată până pe data de 19 octombrie 2018.

 

Finisaj expoziție NOIMA 15

Sâmbătă, 22 Septembrie, la ora 17.00, Institutul Cultural Român Budapesta  organizează la sediul său finisajul expoziției NOIMA 15, în colaborare cu grupul NOIMA.

Noima

Din programul finisajului:

 

  • Lansarea catalogului NOIMA 15;
  • Conferința Grupuri artistice românești în perioada postbelică și contemporană, susținută de Horațiu Lipot, curatorul expoziției;
  • A fi un grup în arta contemporană – Noima, studiu de caz, prezentare susținută de Andrei Rosetti.

În preambulul evenimentului, urmând modelul vernisajului, grupul NOIMA va desfășura o  acțiune publică, urmând să aleagă in situ coordonatele de desfășurare ale acestui happening. Tipul de acțiune/ joc, promovat în ultimii ani de grupul NOIMA, pune problema genezei unui proiect vizual, colectiv, alcătuit din interacțiuni și determinat de limitele şi posibilitățile de expresie ale unui grup ce acționează (prin desen, pictură, rostire), respectând un set de reguli de lucru, dedicat, punctual, unui spațiu și timp dat.

Grupul NOIMA, format din Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș, Andrei Rosetti, Sorin Scurtulescu a fost înființat în anul 2003, la Timișoara, de către artiști formați în atelierele coordonate de către artistul și profesorul Constantin Flondor, în cadrul Facultății de Arte și Design. Prima expoziție a grupului a avut loc în anul 2004, în cafeneaua literară Joy’s, din Arad.

 

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Iata ceva semnificativ pentru promovarea artei romanesti pe simezele internationale.Felicitari, d-na Turoiu!vedeti ca se poate ca ICR sa promoveze ARTA ROMANEASCA,iar nu ponei din plastic ieftin, madulare invartosate sau vagine exhibate ginecologic? Dar,desigur,etnografa nu are anvergura europeana a odraslelor de kominternisti,e.g.bucatareasa sefa de la SIE Nueva York,ori fizicianul progenitura re-organizatorului Partidului Comunist din Austria.Incet,incet iesim din Zodia Intunericului Progresist.Da,Doamne Pace !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.