Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi, la şedinţa de bilanţ a Parchetului General, că în 2016 au fost trimişi în judecată 63.722 de inculpaţi, cu 8,2% mai mulţi decât în anul precedent, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie s-a triplat în ultimul deceniu.
Lazăr a mai spus că „independenţa magistraţilor este dată în primul rând de pregătirea profesională” şi că activitatea Ministerului a fost eficientizată. Conducerea Parchetului General și-a prezintat marți bilanţul anual în prezența preşedintelui Klaus Iohannis.
Principalele declaraţii
„Ministerul Public a scos o monografie care prezintă realizările instituţiei noastre la 155 de ani de activitate. Ministerul Public a contribuit la disciplinarea conduitei funcţionarilor publici. Am eficientizat activitatea Ministerului Public. Independenţa magistraţilor este dată în primul rând de pregătirea profesională. Nu am ezitat să sesizăm Inspectia Judiciară a Consiliului Superior al magistraturii (CSM) împotriva celor care nu se conformează principiilor de etică şi deontologie.
Remarcăm că s-au aplicat aceleaşi standarde atunci când au fost judecaţi magistraţii – nu se confirmă că nu ar exista responsabilitatea magistraţilor, formulări pro cauza, posibil pentru intimidarea magistraţilor.
O reformă pentru eliminarea instanţelor neviabile este strict necesară. Nu mai au ce căuta nici instanţe şi parchete în care procurorii au de rezolvat dosare puţine”.
„Pentru Ministerul Public, anul 2016 a fost unul de mare angajament pe mai multe planuri ale activității. În plan organizatoric sunt de remarcat îndeplinirea transparentă a procedurilor de numire a procurorului general și a adjuncților săi, precum și a procurorului șef DNA. În plan operativ se relevă reluarea și avansarea urmăririi penale în marile cauze, precum și desfășurarea unei activități judiciare considerabile ca volum, eficacitate și calitate. Toate acestea în condiții de instabilitate legislativă, urmare a emiterii deciziilor Curții Constituționale, ce au impus reajustări permanente ale dreptului penal material și ale procedurii penale”.
Alături de instanțele judecătorești, parchetele au exercitat autoritatea judecătorească, reprezentând în activitatea judiciară interesele generale ale societății, au apărat ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul Public a contribuit la disciplinarea conduitelor, impunând standarde de conduită europeană, mai ales pentru funcționarii publici.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a mai dezvoltat un plan strategic propriu în conformitate cu recomandarea cuprinsă în Opinia nr. 11 din noiembrie 2016 a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la calitatea și eficiența muncii procurorilor, incluzând combaterea terorismului, a criminalității grave și organizate. Intitulat „Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale pentru perioada 2017-2020.
Vizualizând datele privind inculpați persoane fizice trimiși în judecată, observăm că ponderea maximă o dețin infracțiunile contra siguranței publice, care este aproape suprapusă infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice. Este îngrijorător că ponderea infracțiunilor contra persoanei este cu doar 5% mai mică decât cea a infracțiunilor contra patrimoniului. Aceste date indică o creștere a violenței împotriva persoanei, un marker criminologic, ce va necesita corecții în materia strategiei de represiune.
În perioada 2007 — 2016, creșterea totală a infracțiunilor contra persoanei a fost mare, de 27%. Aceste observații întăresc concluzia sporirii continue a gradului de violență în societatea românească. O altă îngrijorare legată de violența în societate o reprezintă creșterea ponderii inculpaților minori trimiși în judecată pentru astfel de infracțiuni, în pofida strădaniilor procurorilor de a aplica substitutive penale acestora.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.