Producția de gaze a Petrom a scăzut semnificativ în acest an, comparativ cu precedentul. Însă vânzarea de gaze a companiei austriece a scăzut drastic, potrivit datelor pe trimestrul 3 remise Bursei. Ce se întâmplă este că zăcămintele Petrom se depletează rapid, iar investițiile în descoperirea unora noi nu prea se fac de către austrieci. În fapt, rata de înlocuire a rezervelor, un indicator specific în industrie, este de circa 0,4 la Petrom, adică la 100 de metri cubi extrași, pun în funcțiune o sondă care va extrage 40 de metri cubi. Celălalt mare producător de gaze din România, Romgaz are dublu.
Dar dincolo de această depletare, un alt factor a intervenit în ecuația afacerilor Petrom în 2018, anume că au ars mult mai multe gaze în termocentrala proprie de la Brazi. Pe piața de energie electrică, prețurile au crescut enorm în acest an, cu precădere începând cu T2. În doar patru luni, mai-septembrie, curentul s-a scumpit cu 150%. Sesizând oportunitatea, Petrom și-a „turat“ motoarele la Brazi, redirecționând gaze din piață către consum intern. Decizie corectă de business, dar care a produs penurie internă, firmele românești care aveau nevoie de gaze fiind nevoite să apeleze la importuri. Mai mult, pentru prima dată în istorie, a fost nevoie, în câteva rânduri, și de extracție din depozitele cu stocuri pentru iarnă, operate de Romgaz. De mulți ani, România nu a mai importat gaze în sezonul cald. Anul acesta a fost însă nevoie, chiar dacă sunt mai scumpe decât gazele produse local, pentru că, pur și simplu, pe piața internă nu existau suficiente cantități pentru asigurarea cererii.
Centrala de la Brazi a avut o producţie de energie electrică de 1,05 TWh de energie electrică în cel de-al treilea trimestru al anului, mai mult decât dublu faţă de trimestrul 2 (0,42 TWh) şi aproape la fel faţă de primul trimestru, când centrala a produs 1,05 TWh, în condiţiile în care vorbim despre luni de iarnă şi despre un debut de primăvară al acestui an destul de friguros, care a dus la creşterea consumului. Pe cale de consecinţă, cantitatea de gaze naturale vândută de OMV Petrom altor clienţi din piaţă a fost de doar 7,54 TWh, cea mai mică din ultimele cinci trimestre. Şi pe fondul creşterii producţiei de electricitate, dar şi al scăderii cantităţilor de gaze extrase, cantitatea de gaze pusă pe piaţă în al treilea trimestru de OMV Petrom a fost cu 20% mai mică decât cea din trimestrul 2 şi cu 37% sub cea din primul trimestru din 2018. În comparaţie cu acelaşi trimestru din 2017, cantitatea de gaze vândută a fost cu 17% mai mică.
Producția de gaze a Petrom este în scădere, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 7%. Estimările pentru întregul an 2018 arată o diminuare a producției de cel puțin 4%.
Alt factor: situația stocurilor
La Ministerul Energiei este recunoscută situația din piața de gaze: cerere majoră, ofertă curentă internă aproape nulă, importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul. În parte, situația se datorează unui an mai special. Sezonul rece 2017-2018 a lăsat depozitele aproape goale. În anii trecuți rămâneau, de obicei, 500-600 milioane de metri cubi, din 1,8 miliarde metri cubi stocați. Un val de frig prelungit până în aprilie a făcut ca anul acesta, la sfârșitul ciclului de extracție, să mai fie doar puțin peste 300 milioane de metri cubi rămași. Coroborat cu faptul că obligația de înmagazinare a fost crescută, până la 2,1 miliarde metri cubi, înseamnă că firmele (Romgaz, Petrom, ENGIE, E.ON și altele) sunt nevoite să aibă un program de stocare mult mai intens. Practic, este nevoie de 700 milioane de metri cubi de gaze în plus față de alți ani. De unde nevoia de importuri, chiar și la un preț mai mare, în condițiile în care doar producția locală este insuficientă. Cine nu își face cota de stocuri impusă de ANRE primește amendă mare. „Obligația de înmagazinare este o problemă pentru unii. Iau import pentru depozitare. Anul acesta nu mai e ca în anii trecuți, când Romgaz rămânea cu cantități mari în depozit, la sfârșitul ciclului de extracție, și lua gaze gata înmagazinate de noi“, arată o sursă din conducerea Romgaz.
Pentru că Petrom a pompat mai puțin gaz în conducte, Romgaz, sesizând deficitul de ofertă, a mărit producția, fără ca acest lucru să însemne că nu a direcționat cantități semnificative către termocentrala Iernut. 2,64 miliarde metri cubi a fost producția companiei românești în S1 2018, față de 2,55 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. O creștere de 3,2%, total insuficientă însă pentru a satisface apetitul de consum.
Toți acești factori coroborați au dus în criză segmentul gazier românesc. Deficitul extrem de gaze la vânzare a urcat cu 50% prețurile, în doar câteva luni. Mai mult, a făcut iarăși din ruși un actor major în piața locală, pentru că ei sunt unica soluție de acum pentru cumpărători, chiar dacă sunt ceva mai scumpi decât gazele de producție locală, 110 lei/MWh față de 105 lei/MWh. Cine are însă nevoie de gaze plătește, nu are ce să facă. „Nu mai găsești gaze disponibile nici ca să aprinzi un aragaz“, spune, cu năduf, o sursă din piață.
Scadența vine la primăvară
Prețurile mari cu care se tranzacționează în prezent gazul și energia electrică vor produce, cu siguranță, efecte și pentru populație. Chiar dacă ANRE nu va îndrăzni să aprobe scumpiri acum, în prag de iarnă, nimic nu va împiedica acest lucru la primăvară, ba chiar poate și mai devreme, de Anul Nou. Autoritatea este nevoită să recunoască costurile suplimentare de achiziție a gazului ale furnizorilor de pe piața reglementată (E.ON, ENGIE și alții mai mici). Dumitru Chisăliță vorbea despre o posibilă scumpire a gazelor cu 3%, chiar de la 1 octombrie, care nu se va întâmpla totuși. Aceasta nu înseamnă decât că majorările se vor mai amâna. Reamintim că, anul acesta, au fost deja trei scumpiri ale gazului pentru populație.
Nu doar gazele ci totul trebuie scumpit cât mai mult pentru ca „măririle” de salarii și pensii să poată fi cheltuite pe ceva cu atât mai mult cu cât atât curentul electric cât și gazul astâmpără foamea. Marile companii cu profil energetic (gaze, petrol, curent) conduse în general de băieți cu ochi albaștri, trimit facturi și de trei ori într-un interval de 30 de zile. Ex. Electrica a trimis o factură pe 30 septembrie și următoarea pe 3 octombrie, fiecare cu alt termen de scadență. Cum să vă spun? Cetățeanul cu cât este mai ocupat cu atât creează mai puține probleme. Dar, dacă așa spune ordinul de zi, așa facem. Când se va scumpi ca lumea curentul, se vor trimite 5 facturi într-o lună ca să nu ai vreme să te gândești între o factură și alta la prețul curentului.
Austrieci de la OMV ard gazul produs cu denumirea de consum intern(si la pretul de cost) si produc energie electrica pe care o vand la pretul bursei de energie, de 10 ori mai scump decat costul gazului in termocentrala!De aceea OMV a torpilat inclusiv prin ministrii pusi de OMV la energie dupa plecarea lui Nita, dezvoltarea hidrocentralelor si a eolienelor, ca sa poata arde gazul Romaniei in tihna,pana la epuizare!