Articole scrise de: Andrei Marga

Viitorul este în continuare la noi mai mult ghicit decât explorat. Simptomatic, mass media acordă spațiu mai degrabă astrologilor decât celor care cercetează viitorul.

Nu ai totdeauna răgazul să citeşti înaintea unei călătorii, cum recomanda George Călinescu.

Una dintre marile înnoiri ale culturii moderne provine din expansiunea cercetării istorice a căii pe care Isus din Nazaret a devenit Isus Hristos. De personalitatea lui Isus…

Alegerile libere sunt un pas enorm înainte şi un indiciu al democratizării. Nu există democraţie fără alegeri libere. Se sfârşeşte însă democraţia cu organizarea alegerilor?

Un refren însoţeşte reflecţiile geopolitice din ultima decadă: după ce, în 1989, revenise în prima linie, Europa unită ar fi trecut în linia secundă a decidenţilor în lumea de astăzi.

Venit la Casa Albă în 2009, preşedintele Barack Obama a sugerat recentrarea politicii externe a Statelor Unite ale Americii în dreptul Asiei, după ce, în deceniile postbelice, Europa a fost centrul de interes.

Atunci când a examinat ceea ce s-a petrecut în jurul anului 2008, unul dintre cei mai buni istorici ai zilelor noastre nu a ezitat să vorbească de „marea degenerare”. La noi, nu a avut loc aşa ceva, căci ce să mai „degenereze”?

În ţara noastră, suntem obişnuiţi cu recrutarea din Bucureşti a liderilor de la vârf. Rareori izbuteşte cine nu este un „escu”.

Asistăm la opoziţia a două curente în privinţa statului de drept în România ultimilor ani. Unii cred că cine are puterea are dreptul să legifereze convenabil şi să orienteze aplicarea legilor.

Este deja obişnuit ca în campanii electorale să se exagereze. La noi, însă, se depăşesc limitele. Graniţa acceptabilului se trece fără scrupule şi se minte dezinvolt.

Deunăzi, o personalitate venerabilă a istoriei României atrăgea atenţia, desigur oportun, asupra nevoii de a pune în valoare religia nu doar concretistic (de pildă, circularea moaştelor), ci şi ca înflăcărare pentru acţiuni benefice în societate.

În 1996, candidaţii la alegeri erau evaluaţi după capacitatea de a face reformă, iar în urmă cu zece ani, reforma mai era pe agenda guvernului.

Unul dintre premianţii Nobel pentru chimie din 2014 a parcurs şcoala generală şi, apoi, un an la liceul german din Timişoara, încât suntem stimulaţi să reflectăm asupra stării educaţiei şi cercetării ştiinţifice din România plecând de la exemplul lui Stefan W. Hell.

Subsecretarul de stat american a declarat recent că în Europa Centrală de astăzi „ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare (precum cele externe n.n.)”.

Schimbările din alte ţări pot fi instructive. Mai ales într-o campanie de alegeri ce va configura orientarea ţării noastre pentru anii ce vin. Pe deasupra, după erorile ultimei decade, România are nevoie de un veritabil nou start. Nu înseamnă că pentru aşa ceva experienţe de oriunde pot servi neapărat ca „modele”, cum se crede grăbit […]

Lista pretendenţilor la preşedinţia ţării s-a definitivat. Mai este timp pentru a discuta despre candidaţi şi programele lor, căci multe se vor petrece până la momentul potrivit.

Trăim în Europa un stadiu al modernităţii ce are diagnoze îngrijorătoare. Este vorba de fragilizarea libertăţilor şi intrarea într-o „carcasă tare ca oţelul a supunerii” (Max Weber), de extinderea „cinismului” (Sloterdijk), a „vidului moral” (Lipovetsky), de trecerea la o societate a „minciunii” (Reinhardt), la una a „indiferenţei” (Slama), cu corelatele lor. Este vorba, pe altă […]

Ordonanţa de urgenţă prin care aleşii locali pot schimba partidul după ce au fost votaţi de cetăţeni sfidează evident democraţia.

După 1978, China s-a dezvoltat în lărgime şi intensitate într-o asemenea măsură încât a urcat pe primele locuri ale scenei mondiale. Nu întâmplător, după preluarea mandatului la Departamentul de Stat, Hillary Clinton a făcut prima vizită în China şi a exprimat evaluarea de cotitură: „Împreună, SUA şi China pot soluţiona criza din lume”. Iar preşedintele […]

Shlomo Leibovici-Laiş a întruchipat acel profil uman integrativ care reuneşte sensibilitatea faţă de viaţa celor din jur, înţelegerea cauzelor neajunsurilor, înţelepciunea deciziei, curajul opiniei proprii şi acţiunea în consecinţă, pe care istoria evreiască l-a oferit de multe ori lumii.

Apatia politică este, în România, prea extinsă pentru o democraţie tânără. La orice sondare a opiniilor, partidele înregistrează încredere redusă.

După un turneu final de campionat mondial de fotbal se pot trage multe concluzii cu privire la starea culturii.

Ordonanţa de urgenţă (nr.49/2014) care modifică Legea educaţiei (2011) lasă să se vadă din nou cât de arbitrare sunt reglementările din ţara noastră.

Contiguitatea primului demnitar al ţării cu acţiuni tulburi ridică vălul asupra vieţii lăuntrice a regimului din România.