Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a anunțat că proiectul de lege privind acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc, respins în decembrie de Parlamentul României, în procedură de urgenţă, va fi din nou înaintat organului legislativ după alegerile parlamentare.
”Ţinând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească şi necesară.
Compoziţia legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu îşi pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaşte proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc. (…)
Ceea ce putem spera este ca în primă etapă să se îmbunătăţească nivelul intelectual al legislativului român, ceea ce nu înseamnă însă că acesta va deveni mai tolerant şi va accepta de bunăvoie statutul de autonomie. Condiţiile dezbaterii se îmbunătăţesc, iar acest lucru este, de asemenea, în interesul nostru!
Care-i șmecheria cu autonomia Ținutului Secuiesc?
Deşi proiectul de lege nu va fi trimis spre dezbatere parlamentară, cu toate acestea contraargumentele sunt unele oferite în scris şi sunt publice, astfel că pot fi infirmate, iar aceste lucruri pot fi transmise Consiliului Legislativ, precum şi tuturor membrilor legislativului, ceea ce am şi făcut.
Cadrul dezbaterii este gândit foarte restrâns, însă este o oportunitate de care ne-am folosit şi ne vom folosi’‘, a arată într-un comunicat preluat de agenţia ungară de presă MTI.
Senatul a respins pe 29 decembrie, în calitate de for legislativ decizional, trei proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, iniţiate de doi deputaţi UDMR – Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán.
Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului acestui ţinut.
Amice, părerile matale idioate m-au plictisit, citindu-le în diagonală.
Avem dovezi suficiente cu privire la migrația maghiarilor și teritoriile pe care le-au cucerit și pe care s-au așezat, întemeindu-și și consolidându-și statul după ce au fost fugăriți din Moldova de pecenegi, iar Transilvania este documentată ca fiind sub stăpânire bulgară și fiind locuită de avari și slavi (plus așezări mici – mai mult sau mai puțin permanente – de populații precum vlahi sau turci) în perioada respectivă; nu mai supraviețuise picior de dac (care să-i fi ciordit lui Arpad calul).
Nu se cunoaște nicio limbă de tip satem care să fie evoluat în limbă de tip centum deci ori limbile latine de astăzi nu prea au legătură cu limba dacilor (și, pe cale de consecință, nici populațiile de astăzi din România nu au legătură cu dacii), ori limbile romanilor nu le erau cunoscute dacilor (și limba dacilor nu a influențat sau evoluat în limbile latine răsăritene), ori dacii erau un popor cu limbă centum (adică cu origini vest europene – lucru exclus, pentru că tracii vin din zona Anatoliei).
Iar pe ideile imbecile din spatele cuvintelor precum Cucuteni sau lactoză le voi ignora complet.
PS: vezi că studiul de care vorbești spune că Yamnaya i-a măcelărit pe Cucuteni, iar singurul popor din RO care se are legături genetice cu aceștia sunt moldovenii, dar nu prin moștenire ci prin combinație cu populațiile de ruși.