Avertisment BNR privind stabilitatea financiară a României

În Raportul asupra stabilității financiare iulie-decembrie, Banca Națională a României a identificat un singur risc sistemic de nivel sever la adresa stabilității financiare din România, cu perspective de menținere, și anume: tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 și crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acesta este un risc de nivel ridicat și în creștere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Conform raportului, contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale și criza energetică mențin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. Rata de creștere reală anuală a PIB observată în trimestrul doi (13,9 la sută) rezultatul continuării procesului de redresare a economiei pe fondul îmbunătățirii situației medicale, dar și al unui efect de bază substanțial asociat contracției puternice din trimestrul doi al anului 2020 odată cu declanșarea pandemiei COVID-19. Evoluțiile sunt în linie cu cele la nivel regional. Principalele riscuri privind creșterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene), precum și de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice. Evoluțiile pozitive ale economiei și situației medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8 la sută din PIB în primele nouă luni ale anului (față de 6,4 la sută în aceeași perioadă a anului trecut), după ce la sfârșitul anului 2020 se majorase la 9,7 la sută din PIB. În perioada următoare este de așteptat ca deficitul bugetar să se adâncească, dată fiind posibilitatea, pe de o parte, a reintroducerii unora dintre măsurile implementate anterior pentru susținerea economiei în condițiile accelerării numărului de îmbolnăviri, iar pe de altă parte, a introducerii de măsuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea prețului la energie electrică și gaze naturale reclamând măsuri de sprijin pentru consumatorii finali). Accelerarea investițiilor pentru susținerea tranziției energetice poate slăbi în viitor dependența de combustibilii fosili și, astfel, poate diminua riscurile generate de șocurile asupra prețurilor acestora, se arată în raportul amintit.

Contul curent și-a reluat, în prima parte a anului 2021, tendința pronunțată de deteriorare observată anterior izbucnirii pandemiei, traiectoria fiind similară celei observate înaintea crizei din 2007-2008.

La nivel european, România a înregistrat a treia cea mai mare valoare a deficitului de cont curent în al doilea trimestru din anul 2021 (după Franța și Grecia), după ce în anul 2020 a fost a treia țară în funcție de nivelul deficitului de cont curent. Deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent, în condițiile menținerii unui nivel ridicat de incertitudine privind durata crizei medicale, este de natură a amplifica vulnerabilitățile macroeconomice și a reduce spațiul de manevră necesar politicilor economice. Un element de diminuare a acestui risc este gradul relativ mare de acoperire a deficitului cu elemente nongeneratoare de datorie externă (0,6, septembrie 2021). Indicatorul s-a situat, însă, pe o pantă descendentă, valoarea reducându-se de la 0,62 în septembrie 2020, creșterea participațiilor de capital fiind mai temperată comparativ cu ritmul soldului de cont curent. Accentuarea crizei medicale în România și reinstituirea restricțiilor necesare limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2 sunt de natură a deteriora situația financiară a companiilor nefinanciare exportatoare. O posibilă măsură cu efect de reducere a riscurilor corelate cu deteriorarea echilibrului extern este orientarea cu prioritate a programelor de sprijinire a economiei către firmele cu aport semnificativ la crearea unui model sustenabil de creștere economică, inclusiv a celor exportatoare. Comitetul Național pentru
Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a emis în anul 2020, recomandări pentru autoritățile relevante pentru diminuarea vulnerabilităților asociate deficitului ridicat al balanței comerciale cu produse agroalimentare, dar aceste măsuri au în prezent un nivel foarte modest de implementare, cu excepția celor trasate BNR. Mai mult, CNSM a emis în iunie 2021 recomandări pentru sprijinirea finanțării proiectelor legate de agenda schimbării climatice, pentru ca aceste proiecte să nu pună presiune suplimentară semnificativă asupra deficitului de cont curent.

Dat fiind spațiul fiscal limitat, îmbunătățirea modelului de creștere economică și, implicit, reducerea vulnerabilităților structurale pot fi realizate prin creșterea eficienței absorbției fondurilor europene și implementarea reformelor stabilite în PNRR.

România rămâne, în continuare, deficitară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Gradul de absorbție a fondurilor europene structurale și de investiții alocate prin programele operaționale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumătate. România se situează sub media europeană (61 la sută) și a țărilor din regiune în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene (66,3 la sută, media țărilor Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia). Mai mult, România a demarat
și atragerea de fonduri pentru exercițiul financiar curent (derulat în perioada 2021-2027), fondurile structurale și de investiții alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decât cele anterioare (38,3 miliarde euro, comparativ cu 34,7 miliarde euro).

R omânia are de implementat și măsurile necesare utilizării fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană avizând favorabil în luna septembrie 2021 și, ulterior, Consiliul Uniunii Europene în luna octombrie 2021. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde euro. Investițiile avute în vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natură a susține un model de creștere sustenabil pe termen mediu și lung. Din alocările totale pentru reforme și investiții incluse în PNRR, 41 la sută sunt alocate ajustărilor necesare tranziției către o economie favorabilă mediului și reducerii efectelor schimbărilor climatice, în timp ce 21 la sută sunt pentru digitalizare. Realizarea investițiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimată a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe următorii 6 ani între 1,9 și 2,3 puncte procentuale asupra creșterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale în același interval, conform estimărilor CNSM. Având în vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politică și capacitatea instituțională redusă alimentează riscul de întârziere a implementării acestor programe cu efecte negative
importante asupra economiei și sistemului financiar. Așa cum s-a fundamentat în materialul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială pentru susținerea finanțării verzi, demararea cu întârziere, chiar și de doi ani, a proiectelor de mediu (în anul 2024 față de anul 2022) va reduce cu peste 33 la sută efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei românești.

Riscurile la nivel global s-au accentuat în a doua parte a anului pe fondul accelerării prețurilor energiei, prețurile combustibililor fosili înregistrând creșteri rapide, acestea fiind determinate și de reluarea activității economice. Intensificarea eforturilor de reducere a dependenței de combustibilii fosili și de creștere a eficienței energetice poate limita impactul unui șoc al prețului energiei asupra economiilor.

Uniunea Europeană, prin Pactul Verde, intenționează să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră (cu cel puțin 55 la sută până în anul 2030 față de nivelul din 1990) și consumul de combustibili fosili, pentru a asigura un cadru neutru din punct de vedere climatic cu un sector energetic bazat pe surse de energie regenerabile.

Situația de pe piețele de energie din ultimul an a arătat necesitatea și importanța acestui proiect. Comisia Europeană a propus statelor membre: (i) să accelereze organizarea de licitații pentru energie din surse regenerabile și a investițiilor relevante prin apelarea la Mecanismul de Redresare și Reziliență, (ii) să accelereze procesul de acordare de licențe și autorizații în vederea dezvoltării infrastructurii energetice curate, (iii) să intensifice producția de echipamente pentru sursele regenerabile de energie și investițiile în eficiența energetică și performanța clădirilor, și (iv) să accelereze investițiile în rețelele transeuropene.

Riscul de credit se menține important la nivelul portofoliului bancar, deși rata creditelor neperformante și-a continuat tendința de scădere. Astfel, în cazul portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare indicatorul a ajuns la 5,8 la sută la finalul lunii august 2021, o reducere de 0,8 puncte procentuale față de cea mai recentă ediție a Raportului, în timp ce în cazul creditelor
populației acesta a fost de 3,3 la sută (-0,2 puncte procentuale față de martie 2021).

Începând cu luna iunie 2020, un număr de 12,6 mii companii au beneficiat de moratoriul public instituit prin OUG nr. 37/2020 și prelungit prin OUG nr. 227/2020. Aceste companii dețineau, în mai 2020, credite totale în valoare de 23,9 miliarde lei, reprezentând 20,6 la sută din totalul expunerilor bancare către companiile nefinanciare. Aceste firme au înregistrat o deteriorare semnificativă a situațiilor financiare în anul 2020, fiind cele mai afectate de criza sanitară, de restricțiile impuse și de diminuarea
cererii, deteriorare ce a fost reflectată prin scăderea indicatorului de sănătate financiară al acestor companii până în zona de risc. Evoluția nefavorabilă a indicatorului de sănătate a fost determinată de reducerea semnificativă a marjei EBIT și a rotației activelor, precum și de creșterea gradului de îndatorare. Rentabilitatea capitalurilor pentru aceste companii a înregistrat un regres mult mai
important decât cel la nivel agregat sau la nivelul companiilor fără credite suspendate (-7,5 puncte procentuale, față de -0,7 puncte procentuale, la nivel agregat, și, respectiv, -0,6 puncte procentuale companii cu credite suspendate), în timp ce gradul de îndatorare s-a majorat, sensul fiind contrar decât cel înregistrat în cazul companiilor la nivel agregat și a celor fără credite suspendate. Aceste evoluții arată încă o dată necesitatea menținerii de către manageri a unei poziții financiare robuste a firmelor pe care le gestionează, construirea de rezerve în perioadele bune pentru a fi utilizate în cazul apariției unor evenimente nefavorabile.

În cazul portofoliului de credite acordate populației, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacității de plată a populației. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceștia având un grad de îndatorare mai însemnat. Analiza matricei de tranziție și a ratelor de neperformanță arată o deteriorare a capacității de plată mai pronunțată în cazul acestor debitori, în special a celor cu credite de consum. Condițiile
specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluțiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie. Măsurile anticiclice ale politicii macroprudențiale implementate înaintea crizei sanitare au contribuit la reducerea presiunilor dinspre creșterea gradului de îndatorare și au asigurat un spațiu de manevră mai amplu măsurilor necesare în contextul crizei actuale.

Un alt aspect important, care poate influența dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ține de evoluția pieței imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezidențial a înregistrat o accelerare a activității, iar, pe de altă parte, piața comercială a consemnat un recul. Accelerarea activității din piața rezidențială a fost determinată atât de factori de cerere, cât și de ofertă. Dinamica pieței s-a materializat și asupra stocului de credite ipotecare. În luna septembrie, creșterea, în termeni anuali, a
soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12 la sută. În cazul creditării imobiliare rezidențiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilități este cel al împrumuturilor destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional. Din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanță superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3 la sută față de 1,4 la sută). Având în vedere creșterea importanței creditelor acordate în scop nelocativ (+7 la sută în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporție de 13 la sută din total), rata de neperformanță ridicată a acestora, dar și senzitivitatea crescută la o depreciere a prețurilor imobiliare, BNR urmărește să acționeze anticiclic pentru acest segment de nișă al creditării imobiliare. Astfel, se are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creștere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziționarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie. Totodată, în condițiile unei accelerări a dinamicii creditului neguvernamental, dar și a persistenței tensiunilor în privința echilibrelor macroeconomice, cu scopul reducerii și prevenirii creșterii excesive a îndatorării, și, implicit, diminuării unor potențiale vulnerabilități ce s-ar putea
manifesta din perspectiva riscului de credit, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis recalibrarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB), în sensul creșterii ratei acestuia. Majorarea ratei amortizorului de la 0 la sută, la 0,5 la sută, se va aplica la 12 luni de la momentul aprobării, respectiv începând cu data de 17 octombrie 2022, conform prevederilor cadrului de reglementare european aplicabil.