Axioma lui Nicușor Dan, în direct de la sediul NATO: ”România este o țară sigură, chiar mai sigură”

Joi, 19 martie 2026, Nicuşor Dan s-a întâlnit cu Mark Rutte (Secretarul general al NATO), la sediul Alianței din Bruxelles, într-un context tensionat de declarațiile furioase ale lui Donald Trump cu privire la un NATO care este ca o stradă cu “sens unic pentru SUA”, mai precis doar SUA își ajută aliații europeni și nu viceversa! Supărarea lui Trump era generată de faptul că NATO nu a dat curs solicitării SUA de a se implica militar în strâmtoarea Hormuz!

Este de discutat dacă și cum se putea (sau nu) întâmpla ce-și dorea Donald Trump, dar nu acesta este scopul acestei analize, deși suprapunerea cronologică a vizitei lui Nicușor Dan la sediul Alianței, peste acest context tensionat în cadrul NATO, putea avea un efect de tsunami dacă Marc Rutte ar fi folosit prilejul acestei întâlniri pentru a face un apel către aliații europeni ai NATO pentru un sprijin concret în sensul celor dorite de Donald Trump de la NATO pentru strâmtoarea Hormuz!

„România e mai sigură prin prezența de trupe americane”. Cum văd Nicușor Dan și Mark Rutte amenințarea Iranului

De ce? Pentru că Trump dorește deminarea strâmtorii Hormuz și escortă militară pentru tancurile petroliere, pentru a anihila amenințarea scufundării acestora de către forțele regimului iranian! Or, România împreună cu Turcia și Bulgaria (trei state NATO!) derulează o misiune de deminare în Marea Neagră! Din fericire nu a fost cazul!

În acest context, nu putem să nu ne întrebâm de ce și cât de necesară era, chiar acum, această întâlnire dintre Nicușor Dan și Marc Rutte! Oare beneficiile sunt mult mai mari decât riscul de a ne afla la momentul nepotrivit în locul nepotrivit?

Mai ales că, un astfel  de angajament suplimentar pe care România ar fi trebuit să și-l asume față de SUA, după punerea la dispoziție a bazelor românești, ar fi intrat într-o logică mai greu de explicat în plan intern!

Nu știu dacă o declarație ulterioară a vreunui reprezentant al regimului iranian ar mai fi doar despre reacții în plan “juridic” și „politic”, dacă ar fi văzut nave militare românești în strâmtoare Hormuz! Cred că amenințări explicite ale regimului iranian ar fi mai greu de explicat publicului intern, precum a făcut-o Nicușor Dan de la sediul NATO: „România este apărată, este parte din NATO, are un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii și, prin prezența suplimentară de trupe americane, este mai sigură. Acesta este mesajul pe care îl transmit românilor în urma întâlnirii pe care am avut-o astăzi la Bruxelles, cu secretarul general al NATO”. Pentru că, Nicușor Dan nu explică de ce și cum decizia României de a pune bazele românești la dispoziția SUA face țara noastră mai sigură și față de ce tipuri de amenințări!

BREAKING SUA vor folosi bazele din România, dar numai în scop defensiv. Vor veni 500 de militari americani. Vot în Parlament azi

Ca să putem să creionăm o soluție la această ecuație ar trebui să ne uităm la temele abordate în cursul acestei întâlniri: noi capabilități pentru România în cadrul programului NATO „Eastern Sentry”, proiectele NATO privind Marea Neagră și dezvoltarea unui hub de securitate în zonă, provocările din domeniul războiului hibrid și cooperarea cu Ucraina în materie de drone și echipamente anti-dronă.

De ce sunt importante aceste teme pentru România?

Pentru a oferi un răspuns este de menționat că NATO a lansat operațiunea „Eastern Sentry” pentru a consolida capacitățile NATO de a intercepta dronele rusești care încălcă spațiul aerian al statelor membre. Mai mult, complementar cu operațiunea NATO, Uniunea Europeană a demarat proiectele „European Drone Wall” și “Eastern Flank Watch”, proiecte care însă au divizat statele UE: state precum Polonia, statele baltice și Finlanda au considerat operaționalizarea lor ca fiind o necesitate urgentă, în timp ce țări mai îndepărtate de granițele Rusiei, inclusiv Franța, Germania, Italia și Grecia, au pus la îndoială costul, fezabilitatea tehnică și prerogativele de apărare națională.

Rutte, despre armata europeană: „Continuați să visați”

Dată fiind reticența unor state membre UE, în luna decembrie 2025, opt state membre ale UE (printre care și România) s-au întâlnit la Helsinki pentru a sublinia importanța prioritizării apărării frontierei estice a Uniunii, inclusiv prin capabilități de apărare anti-dronă.

Lucrurile nu au mers cum și-au dorit statele UE participante la summit-ul de la Helsinki, Comisia Europeană doar îndemnând „țările interesate” să „își unească forțele în achizițiile publice și implementarea sistemelor de combatere a dronelor”.

Nicușor Dan evită răspunsul privind umbrela nucleară a lui Macron

Ca atare, la finalul lunii februarie 2026, Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie s-au reunit la Cracovia, în cadrul unui “Grup European al celor Cinci Miniștri ai Apărării”, anunțând inițiativa „Low-Cost Effectors and Autonomous Platforms” care vizează demararea unui proiect comun pentru producția de drone. Deci, fără România!

Și atunci, ce ar trebui să se întâmple ca România să facă parte dintr-un sistem integrat de apărare împotriva dronelor? Nu cumva întâlnirea lui Nicușor Dan cu Marc Rutte vine într-un moment prielnic pentru ca România să rămână în cărți pentru a fi integrată în apărarea anti-dronă la nivel european prin poziționarea pe un loc de frunte în cadrul „Eastern Sentry” a NATO, într-un moment în care România părea a fi în “a doua viteză” a Europei cu privire la acest demers?

Eu așa aș descifra declarațiile Președintelui României și Secretarului General al NATO de după întâlnirea de săptămâna aceasta!

Trebuie să facem mai mult în privința amenințărilor cu drone

Conform lui Mark Rutte: „România este în siguranță. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, ca aliați… Vom identifica ce lacune trebuie eliminate. Trebuie să facem mai mult în privința amenințărilor cu drone; colaborăm îndeaproape cu Ucraina pentru a colecta toate informațiile necesare. Astăzi am discutat despre cum putem îmbunătăți această situație, iar România joacă un rol-cheie aici”.

La rândul său, Nicușor Dan a menționat că: ”În dialogul nostru, am vizat noile capabilități pentru țările din Flancul Estic, deci și pentru România, din cadrul Programului Santinela Estului (Eastern Sentry)… Am reafirmat sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că e vorba de securitatea Europei și despre acordul pentru cooperarea în producția de drone cu Ucraina”.

Ca o concluzie, cred că Nicușor Dan ar trebui să fie mai puțin axiomatic în exprimare când trebuie să explice publicului intern reușitele sale în plan extern! Mai precis, după semnarea unui parteneriat strategic cu Zelenski care cuprinde și prevederea legată de transferul tehnologic pentru construcția de drone ucrainene în România, ceea ce ne face indispensabili pentru apărarea anti-dronă prin misiunea „Eastern Sentry” a NATO, a venit această întâlnire cu Marc Rutte care confirmă că: “trebuie să facem mai mult în privința amenințărilor cu drone; colaborăm îndeaproape cu Ucraina… iar România joacă un rol-cheie aici”.

Între MAGA și Macron. Pariază Nicusor Dan mai degrabă pe Trump decât pe UE? Momentele definitorii

La fel și în cazul ajutorului solicitat de SUA de a pune la dispoziție bazele militare (de ce nu chiar să participăm la deminarea Strâmtorii Hormuz!). Nicușor Dan procedează corect când ne transmite că  ”România s-a poziționat clar, găzduind echipamente defensive americane, pentru că suntem aliați atunci când partenerul nostru are nevoie de sprijin. Asta înseamnă, cu adevărat, să fii aliat” și oferă un răspuns și celor care exprimau opinii conform cărora România trebuia să profite de acest moment pentru a fi tranzacțională cu Trump: ”Avem o discuție în curs pe mai multe planuri cu SUA, dar nu a fost vorba de o negociere. A fost o nevoie pe care aliatul nostru a avut-o, pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem, în momentul în care aliatul nostru a avut-o”.

Oare acest lucru nu înseamnă că România face dovada că nu este doar un beneficiar ci și un contributor la Parteneriatul strategic cu SUA? Iar în situații în care apărarea și securitatea României este “în a doua viteză a Europei”, cum s-a putut vedea în cazul anunțului despre proiectul comun pentru producția de drone al “Grupului European al celor Cinci Miniștri ai Apărării”, nu ar fi bine să avem la cine să apelăm (a se citi SUA, care deja și-a arătat disponibilitatea de a poziționa sistemul său anti-dronă Merops în România)?