Bacalaureat 2017– între infarct și demagogie politică

Organizarea ultimei sesiuni a examenului de bacalaureat a lăsat mult de dorit. Căldura, lipsa aparatelor de aer condiționat, plimbarea lucrărilor dintr-un loc în altul, numărul mare al contestațiilor care s-au finalizat cu diferențe mari de notare au debusolat elevii și părinții, și așa copleșiți de emoții. Nici cadrelor didactice nu le-a fost prea ușor să suporte lipsa de coerență în luarea deciziilor.

Cu toate acestea, după ce examenul s-a încheiat, ministrul Educației, Liviu Pop, își face mari planuri: „Ne dorim o formulă de evaluare modernă, care să includă soluții tehnologice la zi și care să nu mai genereze suprasolicitare și disfuncționalități“.

În prima zi de Bacalaureat, o profesoară de informatică a făcut infarct. În urma incidentului, ministrul Educației, Liviu Pop, își anunța dorința de a schimba metodologia de organizare a examenului, începând cu 2018. „Este trist ceea ce s-a întâmplat și îmi doresc să nu se mai întâmple acest aspect, de aceea pe zona de evaluare națională, pe zona de evaluare la bacalaureat, pe zona de titularizare în sistemul de învățământ, pe definitivare în zona de învățământ, trebuie să schimbăm clar procedurile. Nu sunt de acord să alerge persoanele, prefer să alerge hârtiile. Suntem astăzi în dezbatere pentru metodologia de organizare a acestor concursuri pentru anul viitor. Până în 31 august trebuie să venim cu metodologia de organizare. Nu vom interveni în probe, pentru că nu avem cum, ne spune Legea Educației clar ce trebuie să facem, dar cum ne organizăm noi la nivelul sistemului, cum facem corectura, cum plimbăm hârtiile, și nu profesorii, depinde de noi, cei de la minister și colegii din inspectorate. Iau în calcul ca și repartiția elevilor la liceu să se poată face pe fișe. Să folosim tehnologia în procesul de evaluare.“

Lipsa aparatelor de aer condiționat

Asociația Elevilor din Constanța și-a exprimat nemulțumirile legate de faptul că sălile în care s-a desfășurat examenul de bacalaureat sunt improprii din cauza temperaturilor ridicate. „În această perioadă, în majoritatea zonelor țării, temperatura este de peste 30 de grade Celsius, iar majoritatea unităților de învățământ nu dispun în baza materială de aparate de aer condiționat, căldura excesivă afectând astfel condițiile de derulare a examenului“, spunea preşedintele AEC, Constantin Alexandru Manda.
AEC vrea să ceară Ministerului Învățământului schimbarea metodologiei și a calendarului pentru bacalaureat, astfel încât acesta să aibă loc în timpul anului școlar. „Mai mulți elevi ne-au sesizat faptul că în majoritatea centrelor de examene condițiile sunt dificile pentru susținerea examenului, temperaturile ridicate și lipsa aparatelor de aer condiționat afectându-le capacitatea de concentrare. Este de datoria autorităților locale să se asigure că bazele materiale ale unităților de învățământ se respectă și sunt pliate pe nevoile acestora. De asemenea, Ministerul Educației trebuie să ia în considerare susținerea mai devreme a probelor scrise, în vederea creării unor condiții optime“, a mai declarat președintele AEC.

Haosul de la notare

Calculele arată că au trecut cu bine examenul de final de liceu 91.7540 de candidați, din totalul de 128.503 prezenți. Din aceștia, 86.813 sunt elevi din promoția actuală, cu 77,8% rată de reușită, iar 4.941 sunt din generațiile anterioare, cu o promovare de 29,1%.

Rata de promovare la nivelul întregi țări a fost de 71,4%, cea mai mare din ultimii 8 ani. „Este un rezultat bun, însă este foarte important să avem în vedere și candidații care se vor prezenta la sesiunea a doua, în luna august. Trebuie, de asemenea, să discutăm aplicat structura acestui examen în viitoarea lege a Educației“, spunea ministrul Liviu Pop.

Din cei 135.513 de absolvenți de liceu înscriși la bacalaureat, s-au prezentat la examen 128.509 elevi. 111.509 au fost din promoția 2016-2017 și 16.692 din generațiile anterioare.

Au fost absenți 7.004 candidați și 34.690 respinși.

Au fost eliminați, sub acuzațiile de fraudă ori tentativa de fraudă, 179 de candidați, care nu se vor mai putea înscrie la următoarele două sesiuni de bacalaureat.

Cei mai mulți elevi promovați la examen au fost din județele Bacău – 84,53%, Sibiu – 84,39%, Iași – 84,10% și Cluj – 83,65%.

În București au luat bacalaureatul 75,83%.

Pe ultimele locuri s-au aflat județele Giurgiu – 51,96% și Ilfov – 44.31%.

În urma primelor rezultate de la bacalaureat au existat 42.215 contestații la probele scrise, mai puține decât anul trecut, când au fost înregistrate 44.398.

Rata de promovare a fost cu 1,7% mai mare după rezolvarea contestațiilor. Și cu 4,8% mai ridicată față de prima sesiune a anului trecut – 68,1%.

Cele mai multe contestații au fost la proba scrisă de limba și literatura română – 18.617.

Rata de admitere a contestațiilor la toate cele patru probe scrise a fost de 41,12%.

La limba și literatura maternă, procentajul de modificare a notelor în urma reevaluărilor a fost cel mai mare pe segmentul între 0,5-1 punct – 36,52%. La celelalte trei probe creșterile au fost îndeosebi între 0-0,5 puncte.

Au fost 126 de medii de 10 în urma contestațiilor, față de 97 înregistrate inițial.

Și în acest an lucrările au fost corectate în alte județe decât cele în care s-au susținut examenele.

Excesul de zel, văr bun cu prostia

Faptul că lucrările au fost corectate în alte centre decât cele de examen, coroborat cu excesul de zel al unor corectori aproape au reușit să distrugă destine. Doi elevi au fost eliminaţi de la bacalaureat, dar nu în timpul examenului, ci după ce le-au fost corectate lucrările. Motivarea comisiei de corectare a fost că scrisul fusese schimbat pe parcursul lucrării şi, astfel, s-a decis eliminarea adolescenţilor. Cei doi elevi, unul din Titu, celălalt din Moreni, spun că sunt nevinovaţi şi că au învăţat cel mai mult pentru această probă, necesară şi admiterii la facultate. Deși se aşteptau să obţină rezultate peste nota 9 la istorie, au fost şocaţi de cele întâmplate. Fata din Titu țintea la ASE, iar băiatul din Moreni viza Academia de Poliţie.

Ana Maria Ioniţă este absolventă a unui liceu din oraşul Titu, cu media 9,87, iar lucrarea ei la istorie a fost anulată pe motiv că două pagini ale tezei aveau scrisuri diferite. Ea a declarat că erau zgârieturi pe banca în care a stat în timpul examenului, iar la un moment dat a pus ciorna sub lucrare, acesta putând fi un motiv pentru care scrisurile sunt diferite. La rândul său, Mihai Toma, care a terminat un liceu din Moreni, afirmă că spre finalul examenului, când a constatat că mai are de făcut un eseu, s-a grăbit, iar scrisul a fost puţin înclinat.

„Am primit vestea ca un trăsnet. Mi se pare o mârşăvie fără margini. Doamnele care au corectat lucrarea nu ar trebui să facă parte din învăţământul românesc. Dacă li se părea ceva suspect, trebuia să ia legătura cu ISJ, să se verifice camera. Eu le acuz de abuz în serviciu şi cer expertiză grafologică. Dacă suntem vinovaţi, să mergem la puşcărie. Dacă nu, să meargă doamnele care mi-au distrus copilul. Pe camera din sală nu s-a înregistrat nimic în neregulă. Cei de la Bucureşti spun că lucrările s-au schimbat pe drum. Suntem de acord şi cu reexaminarea. Sunt gata de greva foamei în faţa Parlamentului României“, spune Florin Ioniţă, tatăl fetei. „Inspectoratul Şcolar, oficial, nu poate face nimic. Am fost la comisia de evaluare, ca să le explic că pot evalua lucrarea şi apoi să facă o cercetare, în urma căreia dacă se va dovedi frauda, să ia o decizie. Convingerea mea e sută la sută că aceşti elevi nu au făcut nimic în neregulă. Nu ştiu cum se mai poate îndrepta acum“, a precizat Sorin Ion, inspectorul-şef ISJ Dâmboviţa. O altă decizie în cazul eliminării o poate lua doar comisia care a stabilit acest lucru.

În urma celor semnalate de presă, Corpul de Control al ministrului Educaţiei a mers în centrul de evaluare la bacalaureat, pentru a verifica situaţia.

Între elevii de 10 şi „Moromeţii” lui Rebreanu, bacalaureatul 2017 a fost un haos

Când femeile au papgal și barbați sunt mai proști

Bacalaureatul de anul acesta n-a reprezentat vreun impediment în libertatea gândirii creative a absolvenților. Proba de la română i-a dat lui Slavici ocazia să scrie „Moromeții“, lui Rebreanu să ne devină contemporan și îl transformă pe Lică Sămădăul într-un „bărbat bine şi care ştia să manevreze doamnele de la ţară“. Mai puțin norocoasă a fost Florica, despre care „nu pot spune că a fost cheie de biserică, când cu Ion, când cu Vasile Baciu, nu-i mai ajungeau şi ei bărbaţii“. Tot examenul la limba română ne-a dat șansa să aflăm și de ce „sunt serviciile praf la noi în ţară“. De ce? Simplu. Pentru că „oamenii nu comunică la serviciu ca să facă nişte proiecte“, că doar ăsta este rolul comunicării în echipă. Elevii au descoperit la acest examen și ceva din tainele cinematografiei și le-au exprimat după cum au putut.

  • „Eul liric este trist și pare să aibă boli nesfârșite, căzând într-o noapte adâncă și rece!“
  • „Poetul zice că sufletul său seamănă cu un nufăr pe ape, iar gândul lui pluteşte ca valu’ şi apoi s-a sfârşit cu amândoi!“
  • „Doamna ne-a vorbit despre cinematografie şi ne-a pus să observăm diferenţele dintre realitate şi vis, nu prea poţi să îți dai seama mai ales dacă ești un regizor deștept să aduci totul ca în realitate.“
  • „În cinematografie nu există contrastul dintre aparenţă şi esenţă.“
  • „Ion a fost unul dintre personajele lui Slavici care a ştiut să lupte foarte mult pentru viaţă dar şi pentru a nu fi bătaia de joc a oamenilor din Siliştea-Gumeşti.“
  • „Ghiţă ştia el că nu e bărbat ca să o facă pe Ana aia fericită aşa că lasă sa i-o pună Sămădăul care era bărbat bine şi care ştia să manevreze doamnele de la ţară ca ea.“
  • „Nu știu cât ajută comunicarea, dar ştiu că trebuie să arăţi bine ca să fii integrat într-o echipă, femeile au noroc, au și papagal te fac din prima, bărbații sunt mai proşti de fel și le cad ăstora la genunchi.“
  • „Oamenii nu comunică la serviciu ca să facă nişte proiecte de asta sunt serviciile praf la noi în ţară.“
  • „Ion este precum Lăpuşneanul crud şi disimulator şi îşi bate soţia aşa cum o făcea şi Lăpuşneanul la împărăție.“
  • „Ion a apărut în anul 1999 în perioada interbelică, adică spre sfârşit, mai exact în perioada contemporană sau postbelică.“
  • „Glasul iubirii este sfârşitul dramaturgiei în literatură, se stinge amorul intelectualului Ion cu ţăranca de Florica.“
  • „În opinia mea, iubirea în romanul Moromeţii este deosebită şi transmite un gând pozitiv pentru lupta lui Moromete de a nu se stinge iubirea faţă de satul rural.“
  • „Cât despre Florica nu pot spune că a fost cheie de biserică, când cu Ion, când cu Vasile Baciu, nu-i mai ajungeau şi ei bărbaţii.“
  • „Să crezi şi să nu vezi, Ilie era tatăl lui Slavici cel mai mare prozator de după anul 1990.“ (E.C.)

„Din jumătate de foaie mi-am făcut avion“

Anul acesta, Ministerul Educaţiei a pregătit elevilor subiecte la bacalaureat pe care unii dintre candidați le-au catalogat ca… ușoare. La fel și în cazul tematicii de la ultima probă, la alegere, a examenului. „Nu a fost chiar atât de greu pe cât mă aşteptam. Am optat pentru pentru geografie şi am reuşit să rezolv destul de rapid toate cele trei subiecte“, a spus un elev al Colegiului de Informatică „Spiru Haret“ din Suceava. „Au fost lucruri pe care orice elev ar fi trebuit să le ştie, ţin chiar de cultura generală“, spune Laura, o absolventă de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din București. Desigur, au existat și elevi pentru care examenul maturității nu a fost atât de important: „Nu mi-am bătut capul anii ăştia. Adică cred că subiectele au fost uşoare, dar pentru cine a învăţat“, spunea un elev botoşănean.

Proba obligatorie a profilului la bacalaureat a adus multă bucurie în rândul elevilor care au susţinut examenul la matematică. „Nici nu îmi vine să cred că la matematică voi lua notă mai mare decât la română“, spunea un elev de la Colegiul „Anghel Rugină“ din Vaslui. În cazul elevilor de la uman, entuziasmul a fost moderat, cei mai mulţi considerându-le dificile. „Niciodată nu s-a dat ceva aşa de complex. Au acoperit aproape toată istoria, pe chestiuni de nişă, care ţin de studiul aprofundat. Eu m-am descurcat, dar cei mai slăbuţi pică sută la sută examenul“, a spus unul dintre candidaţi. La prima probă, la limba și literatura română, subiectele au fost considerate abordabile, de majoritatea absolvenţior de liceu. „Eu sper să iau peste 9. Ca grad de dificultate, pe o scară de la 1 la 10, aş plasa undeva la 3“, a spus Alexandra Croitoru, elevă a Liceului de Arte Buzău. Nu de aceeași părere a fost un absolvent al Colegiului Tehnic Transilvania: „Pentru mine a fost greu. Dar pe mine nu mă interesează, eu nu merg la facultate. Eu merg să muncesc. Din jumătate de foaie mi-am făcut avion“.

Absolvenții de la profilul uman s-au plâns de subiectul care le cerea să argumenteze utilitatea activităţilor extraşcolare în cinematografie. Mulţi dintre ei au recunoscut că nu au ştiut ce să scrie. „Subiectul doi a fost crunt. Nu ştiam ce să scriu, nu mă aşteptam la aşa ceva. Sunt foarte supărată că am învăţat mult. O prostie de subiect“, a spus Elena Ţirean. „Pentru elevi, subiectele au fost de nivel mediu spre inferior. Este imposibil să nu fie rata de promovare mare, cel puţin la geografie“, a declarat Ioan Mărculeţ, profesor de geografie la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“.

De la 1 la 10

După afișarea rezultatelor la sesiunea din vară a bacalaureatului, nu mai puțin de 97 de elevi din întreaga țară au obținut media generală 10, numărul crescând la 126 față de 2016. Promovarea de anul acesta, după rezultatul contestațiilor, este de 72,9% la nivelul întregii țări și 75,83% în București, în creștere față de anii trecuți, a anunțat Ministerul Educației. În 2016, promovarea la bacalaureat, la nivelul întregii țări, a fost de 66,7%. Astfel, au promovat 93.640 de candidați dintr-un total de 128.509 candidați prezenți. În funcție de anul școlar în care au absolvit studiile liceale, 88.311 de elevi promovați provin din promoția 2016-2017 (79,2% rata de reușită), iar 5.329 de candidați provin din promoțiile anterioare (31,4% rata de promovare).
Deși unii absolvenți au reușit performanța de a obține media 10, în unele părți ale țării au existat și nemulțumiri. La Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, problema cea mai mare au fost notele la limba română. „E absolut de neînţeles, nu ne explicăm ce s-a întâmplat la limba română. Sunt note foarte, foarte mici. Practic, la română ne-au ciuruit“, spuneau unii elevii. Magdalena Jagă, profesor de limba română la Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, este de părere că lucrurile nu au fost în ordine. „Este o problemă din punctul de vedere al corecturii, pentru că nu mi se pare normal ca un copil care ia note de 10 la simulări, nu la una, la cinci, corectate de profesori diferiți, să ia la examen nota 6 sau 5.“
Cele mai mari medii au fost la liceele teoretice, iar cele mai mici, la profilul tehnologic, astfel că noul ministru al Educației a readus în discuție introducerea unui bacalaureat profesional. Liviu Pop, ministrul Educației, declara: „Putem vorbi despre această necesitate, ca în Franța, acolo unde sunt trei tipuri de bacalaureat“.


Dialog între elevi

Stresul că nu ai luat media așteptată te poate marca pe viață

Evelina Chirica

S-a terminat și prima sesiune de bacalaureat 2017. Ce au înțeles elevii din el, care sunt preocupările lor, cum au reușit să facă față stresului și puternicei competiții? Din dialogul de mai jos veți înțelege dimensiunea examenului maturității pentru tinerii absolvenți de liceu românesc.

Evelina Chirica, autoarea interviului, a trecut în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri Bacău“, profil filologie – intensiv engleză. Va da bacul anul viitor. Se gândește apoi la Facultatea de Comunicare și Relații Publice la SNSPA și Comunicare Audiovizuală la Facultatea de Film a UNATC București.

Andrei Stupu, interlocutorul, este absolvent al Liceului „Jean Monnet“ din Capitală și a susținut anul acesta bacalaureatul la disciplinele română, istorie și geografie. Își dorește să urmeze Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea de Istorie București și Biologie la Universitatea de Biologie București.

Ce părere ai despre sesiunea de bacalaureat de anul acesta?

Scriam și pe blogul meu despre lucrul ăsta, ce înseamnă bacalaureatul cu adevărat. Mulți sunt convinși că e mult mai simplu decât o sesiune de la facultate, că ar fi mult mai simplu decât niște teze pe care le dau profesorii exigenți la materiile care sunt incluse în programa de bacalaureat.

Crezi că pregătirea psihologică e cea care contează?

Da! Dar contează și impactul din partea societății, care poate să devină distructiv la un moment dat pentru foarte mulți tineri. E o presiune enormă să fii comparat cu verișoara din aceeași generație care dă și ea bacul. Se creează soiul ăsta de concurență nocivă care este extrem de promovată în sistemul nostru de învățământ, de la mediul școlar până la olimpiade și concursuri extrașcolare. Efectiv, nu mai ajungi să te bucuri de faptul că până la urmă ai obținut o performanță. Doar o compari. Și, dacă nu o compari tu, o vor compara părinții, profesorii; și e bine, dintr-un anumit punct de vedere, să trăiești într-un mediu concurențial, dar când lucrul ăsta devine nociv e clar că te blochezi.

Ce înseamnă această sesiune, de fapt?

Bacalaureatul e o sumă de viziuni, aș spune eu. Pe de o parte, e un examen de „retardați“, chiar întâlnesc foarte des structura asta care mi se pare puțin nelalocul ei, ca atunci când te vezi cu sacii în căruță și ești apt să judeci. Pentru unii este extrem de dificil, pentru alții – un stres continuu care nu ar avea nicio utilitate. Și observăm că suntem o sumă de ipostaze și ne regăsim în anumite momente spunând anumite lucruri despre fenomenele din viața noastră. Mulți consideră bacalaureatul ca fiind un examen al maturității, pentru că depinde de tine cum îl tratezi, cum tratezi subiectul respectiv. Cum tratezi emoția asta, până la urmă, pentru că te supune unor stări pe care în alt context poate nu le-ai experimentat. Eu de la început am avut o atitudine pozitivă și chiar pe pagina mea de Facebook am postat niște caricaturi la fiecare probă. Luni eram Superman, miercuri, când am avut proba la istorie, eram pe un cal năvălitor (râde). Până la urmă, nu ar trebui să ne lăsăm definiți de niște lucruri de moment.

Crezi că aici greșește societatea?

Tocmai! Și de asta apare stresul ăsta, pentru că nu ai luat media așteptată. Dar nu poți să etichetezi o persoană în baza a unor emoții acumulate în nouă ore de examen, cât durează cele trei probe.

Tu cum te-ai descurcat cu „stresul“ acestei sesiuni?

Eu la bacalaureat am obținut media 9,65. La contestații – 9,90. Oricum, sunt mulțumit de rezultatul meu, având în vedere faptul că până și în clasa a XII-a nu am renunțat la nicio conferință, am avut minimum trei pe săptămână, la zecile de ore de filmări petrecute în studiourile televiziunii la care lucrez deja, la activitățile de voluntariat, la organizările de evenimente.



Giulia Anghel, Alina Chiriță

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.