“Bad Times at the El Royale” deschide Festa del Cinema di Roma                                    

Cea de a treisprezecea ediţie a Festa del Cinema di Roma (Festivalul de Cinema din Roma) se  desfăşoară între 18 şi 28 octombrie la Auditorium Parco della Musica şi în alte locuri din capitala italiană. Clădirea semnată de Renzo Piano va fi centrul manifestării, la fel ca şi la celelalte ediţii, şi va găzdui proiecţii, întâlniri, evenimente, expoziţii, instalaţii, dezbateri şi defileuri pe covorul roşu ale marilor stele. Cei 1.300 de metri pătraţi vor fi transformaţi într-unul dintre cele mai mari covoare roşii din lume.

Cate Blanchett, Isabelle Huppert, Sigourney Weaver, Alba şi Alice Rohrwacher, Claire Foy, pe covorul roşu la Festa di Roma.

Festivalul începe astă-seară cu proiecţia filmului Bad Times at The El Royale de Drew Goddard.

Festivalul este produs de Fundaţia Cinema per Roma, condusă de Laura Delli Colli, cu Francesca Via, director general.

“Sunt deosebit de entuziasmat să anunţ excelenta vânzare a biletelor de până acum, care a crescut cu 8 procente, datorită în primul rând calităţii filmelor şi selecţiei unor mari personalităţi ale cinema-ului care participă la Festa di Roma”, a afirmat  Antonio Monda.

Date fiind numeroasele cereri, Festivalul a organizat o a doua întâlnire cu Martin Scorsese, care va dialoga cu publicul înainte de proiecţia peliculei San Michele aveva un gallo (miercuri 24 octombrie). În urma succesului filmului din avanpremiera festivalului, 1938 – Quando scoprimmo di non essere più italiani de Pietro Suber, publicul va putea asista şi la o a doua programare, duminică, 21 octombrie, la Casa del Cinema.

Între alte evenimente ale Festivalului, se desfăşoară la Cinema Trevi, până duminică 21 octombrie, selecţia cu titlul Antonella Lualdi, diva con grazia. În care vor fi proiectate filmele Abbiamo vinto! de Robert A. Stemmle, Il cappotto de Alberto Lattuada şi Cronache di poveri amanti de Carlo Lizzani.

Un rol important vor avea şi în acest an Întâlnirile cu autori, actori şi protagonişti ai culturii italiene şi internaţionale din secţiunile Retrospectivă, Restaurări şi Omagii.

În paralel cu Festivalul, secţiunea autonomă Alice nella città (Alice în oraş) va organiza o selecţie de filme pentru adolescenţi.

Retrăirea istoriei Festivalului cuprinde filme, evenimente şi personaje care au îmbogăţit una dintre manifestările cinematografice cele mai importante la nivel internaţional.

Manifestarea este organizată de Fondazione Cinema per Roma, cu spijinul Soci Fondatori şi al BNL Gruppo BNP Paribas.

Director artistic al Festivalului este Antonio Monda, scriitor, docent universitar şi curator al unor celebre Retrospective la cele mai prestigioase instituţii culturale americane. Antonio Monda a fost însoţit de un Comitet de Selecţie, coordonat de Mario Sesti şi compus din Richard Peña, Giovanna Fulvi, Alberto Crespi, Francesco Zippel, Valerio Carocci.

Protagonistul imaginii oficiale a acestei ediţii este Peter Sellers. Iubit de un public extrem de divers, care i-a apreciat extraordinara carieră comică, strălucirea imprevizibilelor sale interpretări şi excelentele apariţii în roluri dramatice, Peter Sellers este portretizat în rolul personajului său cel mai cunoscut, inspectorul Jacques Clouseau, protagonistul serialului La Pantera Rosa. Imaginea a fost realizată de fotograful britanic Terry O’Neill,  celebru pentru că a imortalizat nenumărate personalităţi din lumea muzicii şi a cinema-ului, de la Beatles la Rolling Stones, de la familia regală britanică la starurile de la Hollywood.

“Încă din primul an am dorit să caracterizez direcţia mea artistică prin manifestări puse sub semnul eleganţei, graţiei şi dezinvolturii. Anul acesta, sunt fericit să le adaug şi ironia, iar Peter Sellers a fost un maestru în acest domeniu. Nu a fost numai un geniu comic, ci un foarte mare şi versatil actor, aşa cum o demonstrează magnificele sale interpretări în pelicule semnate de maeştri precum Stanley Kubrick, Vittorio De Sica, Hal Ashby, Blake Edwards, Alexander Mackendrick şi mulţi alţii” a afirmat Antonio Monda.

Figura lui Peter Sellers va traversa întreaga Festa del Cinema, actorul fiind şi protagonistul unei Retrospective curatoriate de Mario Sesti şi realizată în colaborare cu Ambasada Britanică şi British Council.

Filmul Bad Times at the El Royale, scris şi regizat de Drew Goddard va deschide Festivalul Filmului de la Roma. Cea de a doua creaţie a lui Drew Goddard (autorul scenariului peliculei Cloverfield and The Martian, care a fost nominalizat la Oscar, creator al serialului Netflix, Daredevil, şi regizor al producţiei Quella casa nel bosco) apaţine marii tradiţii a filmului poliţist: în interiorul unui misterios şi dărăpănat hotel, la graniţa dintre California şi Nevada, El Royale pe lacul Tahor, se întâlnesc 7 străini, fiecare dintre ei cu un trecut ce ascunde un secret. Noaptea întâlnirii lor va fi un moment decisiv: toţi vor avea o ultimă, fatidică posibilitate de ispăşire.

În distribuţie, actorul premiat cu Oscar, Jeff Bridges, alături de Cynthia Erivo, Dakota Johnson, Jon Hamm, Cailee Spaeny, Lewis Pullman, Nick Offerman şi Chris Hemsworth.

“Bad Times at the El Royale este un film rafinat, inteligent, ironic, surprinzător şi elegant. În marea tradiţie a filmului noir, Drew Goddard conduce magnific un cast splendid, amuzându-se să dezvăluie secretele protagoniştilor şi bucurându-ne mai ales cu plăcerea unui cinema adevărat”.

Publicul îl va revedea pe Martin Scorsese şi cu prilejul proiecţiei peliculei San Michele aveva un gallo (Sfântul Mchele avea un cocoş)”.

În 24 octombrie, în Sala Petrassi, Festivalul va aduce un omagiu lui Vittorio Taviani prin proiecţia filmului San Michele aveva un gallo, realizat împreună cu fratele său Paolo şi restaurat de Centrul Experimental al Cinematografiei – Cineteca Naţională şi Institutul Luce-Cinecittà. Proiecţia va fi precedată de o întâlnire cu Martin Scorsese, care va vorbi despre marea lui iubire pentru cinema-ul italian.

După succesul de public înregistrat în ediţiile anterioare, între 15 şi 17 octombrie, în avanpremiera Festivalului, a fost programată o serie de proiecţii povestind persecuţiile şi Holocaustul. La 75 de ani de la genocidul din ghetoul din Roma, în 16 octombrie 1943, şi la 80 de ani de la legile rasiale, Festivalul, în colaborare cu Roma Capitale, Fundaţia Muzeului Shoah şi Institutul Luce Cinecittà, dedică trei proiecţii temei Holocaustului: 1938 – Quando scoprimmo di non essere più italiani de Pietro Suber, un documentar care ilustrează din puncte de vedere uneori opuse ce au însemnat, concret, legile rasiale în viaţa de toate zilele, Sobibór, 14 octobre 1943, 16 heures, programat in memoriam regizorului Claude Lanzmann, recent dispărut, de asemenea un documentar, de data aceasta despre revolta victorioasă a evreilor internaţi în lagăre, şi La razzia, 16 ottobre 1943, o operă colectivă în care cuvintele celor care au supravieţuit lagărelor de exterminare se alătură celor ale persoanelor care au reuşit să scape de deportare, filmată în locurile din Roma în care a avut loc razia.

O producţie de neratat, din 1918, a fost 1938 – Quando scoprimmo di non essere piu italiani. Filmul evocă urmările legilor rasiale asupra deportării evreilor italieni de-a lungul a cinci istorii povestite de victime, de persecutori şi de martori: o familie de evrei masacrată pe Lago Maggiore, un evreu din Ghetoul din Roma care s-a salvat flirtând cu nepoata unui colaboraţionist, Franco Schonheit şi părinţii lui, supravieţuitori ai lagărului, un evreu din Fiume care s-a ascuns în casa unui gravor de la Vatican şi o presuspusă familie de delatori.

Claude Lanzmann este unul dintre intelectualii care s-au identificat cu necesitatea memoriei Shaoh-ului, termen ce semnifică literalmente “catastrofă” şi care este folosit pentru a desemna genocidul poporului evreu după apariţia documentarului său.

În cadrul Evenimentelor Speciale a fost prezentat şi Who Will Write Our History de Roberta Grossman, produs de Nancy Spielberg, un alt documentar ce povesteşte întâmplările istoricului Emanuel Ringelblum care a realizat, în secret, în ghetoul din Varşovia, o arhivă ce s-a dovedit apoi una dintre cele mai importante surse despre Holocaust.

Tot în avangarda Festivalului, a fost programat Dons of Disco de Jonathan Sutak. Primul lungmetraj al regizorului newyorkez îi surprinde pe viu pe fotograful american  Thomas Barbey, “vocea secretă” a unor cântece de succes, ca Future Brain, Bad Boy şi Don’t Break My Heart şi pe italianul Stefano Zandri (Den Harrow) care le-a cântat în playback timp de decenii.

A fost proiectat, de asemenea, L’Uomo che compró la Luna de Paolo Zucca. “Inspiraţia dramatică de fond a venit dintr-un ziar care povestea despre vânzarea terenurilor de pe Lună de către o societate americană. La mai puţin de 100 de metri de casa mea, pe coasta occidentală sardă, se află pe mare o întindere de roci calcaroase, albă şi plină de cratere, exacat ca acelea de pe Lună. Astfel, mi-am imaginat că Luna ar fi a mea. Şi, mai ales, a tuturor poeţilor”, mărturisea regizorul.

Două pelicule au  fost programate în 17 octombrie: Questo è mio fratello de Marco Leopardi, un documentar care poartă spectatorul într-o confruntare cu lumea, adesea de neînţeles, a depresiei, şi In viaggio con Adele de Alessandro Capitani, un “road movie” în care un bărbat de 70 de ani descoperă pe neaşteptate că este tatăl unei fete cu probleme psihice, “diferită” de el, de lumea lui, de tot ceea ce un om consideră “normal”.

Dintre filmele din selecţia oficială a Festivalului să amintim:

Producţia American Animals de Bart Layton îi are în distribuţie pe Evan Peters, Barry Keoghan, Blake Jenner, Jared Abrahamson, Udo Kier, Ann Dowd.

Spencer şi Warren, doi prieteni crescuţi în Lexington, Kentucky, studiază la universitatea locală, dar vor să dea o altă dimensiune vieţii lor şi pentru aceasta sunt dispuşi să facă orice, chiar să încalce legea. Obiectivul lor devine o foarte rară carte veche, care, în pofida imensei ei valori, se află în custodia bibliotecii universitare fără măsuri speciale de securitate. Recrutând alţi doi complici, contabilul Eric şi sportivul Chas, ei încep să programeze lovitura până în cele mai mici detalii, dar îi aşteaptă o serie de rocamboleşti întâmplări neprevăzute.

Bayoneta este o producţie mexicano-finlandeză semnată de Kyzza Terrazas, cu un cast format din Luis Gerardo Méndez, Brontis Jodorowsky, Joonas Saartamo, Laura Birn, Ilkka Koivula, Ville Virtanen

Miguel “Bayoneta” Galíndez este un fost boxer mexican care, din motive misterioase, se retage din ring şi trăieşte într-un minuscul apartament din Turku, Finlanda. Ziua lucrează ca antrenor într-o sală de box, seara, bea singur într-un bar. Astfel, îşi reglează conturile cu trecutul său şi cu tot ce l-a îndepărtat de box şi de familie.

În Beautiful Boy (SUA), regizat de Felix Van Groeningen, evoluează Steve Carell, Timothée Chalamet, Maura Tierney, Amy Ryan.

La 18 ani, Nic Sheff este un elev eminent, implicat în jurnalul şcolii, membru al echipei de polo pe apă, gata să intre la colegiu, dar, după ce a încercat amfetamina ajunge dependent. Familia trebuie să se confrunte cu faptul că dependenţa este o boală care poate lovi aproape pe oricine, în orice moment. Calvarul familie Sheff, lupta lui Nic, încercările tatălui său, David, de a-şi salva fiul formează un cadru al felului în care dependenţa poate distruge întreaga existenţă şi a modului în care puterea dragostei reuşeşte s-o reconstruiască. Filmul este imaginea iubirii neabătute şi a curajului unei familii în faţa dependenţei fiului şi în lupta pentru recuperare. Pelicula este inspirată din două bestselleruri semnate de David şi Nic Sheff.

În Corleone. Il potere ed il sangue, Corleone la caduta, peliculă franceză în regia lui Mosco Levi Boucault, fiul unui muncitor pe pământurile lui Corleone, care a înfruntat moartea la 30 de ani, îşi vede tatăl murind şi comite prima sa crimă la 19 ani. Afiliat Cosei Nostra după ieşirea din închisoare, la 26 de ani, la sfârşitul a trei războaie ale mafiei şi după sute de morţi, devine, la 42 de ani, Capo absolut al mafiei sicieliene. Un înfrânt al războaielor mafiei vrea să-şi răzbune fii, fratele, nepotul şi pe soţul fiicei sale, ucise de călăii lui Salvatore Riina. Dar nu are mijloacele militare necesare. Falcone şi Borsellino sunt doi tineri palermitani, crescuţi în cartierul Kalsa, care devin judecători. Sunt legaţi prin aceleaşi valori, tenaci, integri şi ostili mafiei.  Falcone îl convinge pe Tommaso Buscetta să colaboreze cu justiţia pentru a-l închide pe Riina şi pentru a deschide primul proces istoric intentat Cosei Nostra. O drama cvasi-shakespeariană, “con tanto dolore e tanto sangue”.

Cineastul brazilian Jeferson De propune Correndo atras (Running After). Paulo Ventania este un bărbat fără o slujbă adevărată, care supravieţuieşte vânzând mărţişoare în mijlocul traficului din Rio de Janeiro. Într-o zi întrevede posibilitatea de a-şi schimba viaţa, devenind manager de fotbal. La periferia oraşului Rio, el descoperă un tânăr, Glanderson, cu un formidabil talent pentru fotbal care, ca atâţia alţii, visează să devină jucător profesionist. Glanderson are un handicap fizic: piciorul lui drept are numai trei degete. Ventaia are încredere în talentul tânărului şi începe să-i gestioneze cariera, descoperindu-şi spiritul antreprenorial şi creativitatea. În distribuţie: Aílton Graça, Juan Paiva, Juliana Alves, Lellêzinha, Lázaro Ramos, Rocco Pitanga, Tonico Pereira, Francisco Gaspar, Dadá Coelho, Nicole Bahls, Teka Romualdo, Antonio Pitanga.

Daughters of the Sexual Revolution: the Untold Story od the Dallas Cowboy Cheerleaders (SUA), regizat de Dana Adam Shapiro, este un documentar care povesteşte necunoscuta istorie a lui Suzanne Mitchell, glorioasa şi strălucitul exemplu de matriarhat al Dallas Cowboys Cheerleaders.

Considerată de mulţi degradantă, umilitoare, sexistă şi legată de exploatarea genului feminin, această viu  pictată soră a “fetei de alături”, din micile oraşe, a devenit un fenomen controversat al culturii pop în culmea revoluţiei sexuale, schimbând pentru totdeauna modul de a vedea fotbalul şi întreaga Americă.

Italianul Giovanni Zoppeddu semnează Diario di Tonnara. Comunitatea pescarilor de ton este împărţită între pragmatismul muncii şi tensiunea sacrului, între sentimentul înnăscut al luptei pentru a trăi şi propensiunea naturală a unei comunităţi către tradiţie şi ritual. Un documentar care devine interpretul poveştilor mării, din Sicilia şi din întreaga lume, şi care, prin imagini ale repertoriului unor maeştri ca De Seta, Quilici şi Alliata, povesteşte un fragment profund al istoriei cinema-ului italian. Un cinema pe care îl credeam pierdut este restituit prezentului.

Regizată de cunoscutul cineast polonez Krzysztof Zanussi, producţia polono-ungaro-lituaniană-italiană Eter, îi are pe afiş pe Jacek Poniedziałek, Andrzej Chyra, Ostap Vakuliuk, Zsolt László, Maria Riaboshapka, Małgorzata Pritulak, Stanislav Kolokolnikov, Rafał Mohr.

La începutul secolului al XX-lea, la periferia Imperiului Rus, un medic administrează o injecţie letală cu eter unei tinere pe care o dorea. Rămas nepedepsit, îşi continuă experimentele cu eter pentru a reuşi să gestioneze durerea şi să manipuleze comportamentul uman. În pofida păcatelor sale, va reuşi însă să-şi salveze sufletul de la damnarea eternă.

În Fahrenheit 11/9 (SUA), regizorul Michael Moore oferă o privire provocatoare şi sarcastică asupra epocii pe care o trăim. După Fahrenheit 9/11, câştigător al Palme d’Or, Michael Moore îşi îndreptă atenţia asupra unei alte date semnificative, 9 noiembrie 2016, ziua în care Donald Trump a fost ales al 45-lea Preşedinte al Statelor Unite. Acest documentar al regizorului este o frescă liberală şi anticonservatoare care vizează nu numai administraţia SUA, ci şi politicile Democraţilor şi Republicanilor care au dus la actuala situaţie politică.

Să amintim şi celelalte pelicule incluse în Competiţia oficială: Before the Frost (Danemarca), regizat de Michael Noer, plasat în Danemarca rurală a anului 1850, cu Jesper Christensen, Magnus Krepper, Elliott Crosset Hove, Ghita Nørby, Gustav Dyekjær Giese; Funan, coproducţia Franţa, Luxemburg, Belgia, Cambodgia, semnată de Denis Do, privind khmerii roşii din Phnom Penh în 1975; The Girl in the Spider’s Web/ Millennium: Quello che non uccide, regizată de Fede Álvarez, care readuce pe ecran figura-cult a lui Lisbeth Salander, eroina principală a atât de aclamatei serii de cărţi Millennium; Green Book de Peter Farrelly, cu un cast remarcabil (Viggo Mortensen, Mahershala Ali, Linda Cardellini, Sebastian Maniscalco, P.J. Byrne, Don Stark), povestea autistului Don Shirley, tânărul pianist afro-american; Halloween a regizorului David Gordon Green, cu Jamie Lee Curtis, Judy Greer, Andi Matichak, Will Patton, Virginia Gardner, Nick Castle, povestea unor întâmplări de groază autentice.

Li se adaugă The Hate U Give, drama adusă pe ecran de George Tillman, cu Issa Rae, Anthony Mackie, Amandla Stenberg, Regina Hall, Sabrina Carpenter, Common, K.J. Apa, Russell Hornsby, Lamar Johnson, Algee Smith, inspirată din bestsellerul omonim depre tineri; Hermanos / Brothers a columbianului Pablo Gonzaléz, despre viaţa haotică a doi fraţi, plină de violenţă.

De remarcat The House with a Clock in its Walls, regizată de Eli Roth, care aliniază pe afiş un cast excelent, în frunte cu Jack Black şi Cate Blanchett, cărora li se alătură Owen Vaccaro, Renée Elise Goldsberry, Sunny Suljic, Colleen Camp, Lorenza Izzo, Kyle Maclachlan, povestea unei aventuri magice şi misterioase a unui băiat de 10 ani; dar şi If Beale Street Could Talk, a cărui acţiune este plasată de regizorul Barry Jenkins în Harlem-ul anilor 1970, sau An Impossibly Small Object a lui David Verbeek, ale cărui personaje principale sunt un fotograf olandez aflat la Taipei şi o fetiţă de 8 ani a cărei fotografie provoacă o întreagă poveste.

Jan Palach, în regia lui Robert Sedlácek, reînvie ultimele zile de viaţă ale lui Jan Palach, studentul care în 1969 şi-a dat foc pentru a protesta împotriva invaziei sovietice în Cehoslovacia, în timp ce Kursk de Thomas Vinterberg este inspirat de neliniştitoarea poveste reală a submarinului rus cu propulsie nucleară, K-141 Kursk, scufundat în Marea Barents în august 2000.

Nu putem omite nici Light as Feathers al regizoarei Rosanne Pel, producţie olandeză a unui tânăr care nu cunoaşte diferenţa dintre dragoste şi violenţă; The Little Drummer Girl, producţie britanică regizată de Park Chan-wook, cu Alexander Skarsgård, Michael Shannon, Florence Pugh, cu accentuată amprentă politică.

Mere Pyaare Prime Minister / My Dear Prime Minister al indianului Rakeysh Omprakash Mehra sau Mia et le lion blanc, de Gilles de Maistre, o istorie din Africa de Sud, ori Monsters and Men al regizorului Reinaldo Marcus Green care urmăreşte relaţia dintre poliţie şi Brooklyn, cartierul în care trăieşte o comunitate strâns unită completează selecţia.

În aceeaşi sferă conceptuală se plasează Le Negrada /Black Mexicans, semnat de Jorge Pérez Solano. Şi tot în Mexic se petrece acţiunea din La Ninas Bien/ The Good Girls, de Alejandra Márquez Abella, având în centru un cuplu din înalta burghezie implicat în criza din ţară.

The Old Man&The Gun de David Lowery, în care vor fi regăsiţi Robert Redford, Casey Affleck, Danny Glover, Tika Sumpter, Tom Waits, Sissy Spacek, este inspirat din poveste adevărată a lui Forrest Tucker, care a evadat din închisoarea San Quentin la 70 de ani.

Vor mai fi Back Home, peliculă poloneză regizată de Magdalena Łazarkiewicz, A Private War de Matthew Heineman, cu Rosamund Pike, Jamie Dornan, Stanley Tucci, Tom Hollander, un biopic despre reporterul de război Marie Colvin care a lucrat pentru The Sunday Times din 1985 până în 2012, Sangre Blanca/ White Blood al argentiniencei Barbara Sarasola-Day, despre un cuplu de curieri ai drogului, Stan &Olio/ Stan şi Bran regizat de britanicul Jon S. Baird, cu Steve Coogan, John C. Reilly, Nina Arianda, Shirley Henderson, Danny Huston, retrasând turneul englez al celebrilor comici; They Shall Not Grow Old, producţie Marea Britanie-Noua Zeelandă semnată de Peter Jackson este realizată cu prilejul comemorării Primului Război Mondial şi folosind exclusiv imagini de arhivă din colecţiile Muzeelor Imperiale ale Războiului.

Poveştii extraordinare şi neliniştitoare a trei fraţi gemeni crescuţi în familii diferite, din Three Identical Strangers de Tim Wardle, i se alătură Titixe al mexicancei Tania Hernández Velasco, o privire intimă asupra peisajului rural şi o reflecţie dulce-amară asupra abandonării pământului în Mexic.

Il Vizio della Speranza, filmul regizat de italianul Edoardo De Angelis, cu Pina Turco, Massimiliano Rossi, Marina Confalone, Cristina Donadio, Odette Gomis, Juliet Esey Joseph, narează viaţa Mariei, care visează la o altă existenţă decât purgatoriul în care trăieşte,

Watergate de Charles Ferguson spune întregul adevăr despre scandalul cu acelaşi nume din timpul Preşedintelui Richard Nixon.

Festivalul Filmului de la Roma va fi închis cu pelicula Notti magice de Paolo Virzì, în care evoluează Mauro Lamantia, Giovanni Toscano, Irene Vetere, Roberto Herlitzka, Marina Rocco, Paolo Sassanelli, Annalisa Arena, Eugenio Marinelli, Emanuele Salce, Andrea Roncato, Giulio Berruti, Ferruccio Soleri, Paolo Bonacelli, Regina Orioli, Ludovica Modugno cu Giulio Scarpati, Simona Marchini, Tea Falco. Filmul se bucură de participarea extraordinară a Ornellei Muti cu Jalil Lespert şi Giancarlo Giannini.

Italia 1990. În noaptea în care Nazionale a fost eliminată de Argentina, un cunoscut producător de cinema şi-a găsit moartea în apele râului Tevere. Principalii suspecţi ai crimei sunt trei tineri scenarişti, chemaţi să-şi spună versiunea la Comandamentul Carabinierilor.

Nopţi Magice este povestea aventurii lor trepidante între splendoare şi mizerie, din ultima stagiune glorioasă a Cinema-ului Italian.

La Auditorium Parco della Musica vor fi inaugurate câteva expoziţii:

Three Minutes de Riccardo Ghilardi (în foaierele sălilor Sinopoli şi Petrassi) însoţeşte spectatorul într-o călătorie prin aspectele cinema-ului, alese în acele locuri emblematice care devin în fiecare an vitrine ale “fabricii de vise”: Cannes, Venezia, Berlin, Los Angeles, cu Gala Oscarurilor, şi Golden Globe, sau Toronto, Roma, New York şi multe altele. Expoziţia prezintă peste 50 de imagini realizate de Ghilardi, fotograful portretist al agenţiei internaţionale Contour by Getty Images, de-a lungul vieţii sale artistice şi profesionale şi al anilor săi de peregrinări prin festivalurile internaţionale de cinema. Expoziţia este organizată în colaborare cu Rai Cinema şi cu sprijinul Institutului Luce Cinecittà.

În continuarea succesului anulu trecut, în cadrul proiectului promovat de Departamentul pentru le Pari Opportunità al Preşedinţiei Cosiliului de Miniştri, dedicat prevenirii violenţei asupra femeilor, Festa del Cinema acordă o atenţie specială acestei teme. Expoziţia Riso Amaro, de la Villaggio del Cinema, găzduieşte o selecţie de opere ale unor ilustratori, graficieni, designeri, umorişti din întreaga lume. Titlul expoziţiei îl parafrazează pe cel al filmului lui Giuseppe De Santis (1949), înfăţişând condiţiile extrem de dificile ale vieţii spălătoarelor de orez, în care are loc un viol a cărui victimă este protagonista peliculei.

Expoziţia abordează, prin forţa creativităţii şi prin limbajul grafic al satirei, o problemă serioasă şi actuală, cu convingerea că satira declinată în formă grafică poate avea o importantă funcţie de reflecţie şi de denunţare: un adevărat manifest menit să spună “Fără violenţă împotriva femeilor”. Expoziţia este curatoriată de Asociaţia Culturală Festival Grafico, cu conceptul şi sub direcţia artistică a lui Julio Lubetkin şi a consultantei Marilena Nardi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.