În 2013, vizitatorii marilor târguri de artă au fost mai numeroşi, iar câştigurile caselor de licitaţii au crescut. Anticariatul a răspuns crizei cu cifre consistente, susţinute de calitatea operelor propuse. Un public diversificat, compus din colecţionari, galerişti şi curatori de instituţii publice şi private, un public cult, specializat în diferite sectoare ale artei, a căutat obiecte mai rafinate şi rare, în stare bună de conservare, atent şi la pedigree-ul şi restaurarea operelor.
Calitatea este întotdeauna un record
Aşa cum a declarat Giovanni Sarti, anticar italian cu galerie la Paris, colecţionarul de pictură veche, unul dintre sectoarele cele mai puternice ale pieţei de artă, este obişnuit să aprecieze importanţa istoriei unei opere şi calitatea ei artistică şi să recunoască preţul chiar dacă este atribuită unei semnături „minore”.

Buddha Shakyamuni, vândut pentru 22.300.000 de euro

Samovarul ţarului Alexandru I
Colecţionarul de artă modernă şi contemporană, în schimb, este impresionat de marile nume care transformă opera într-un „simbol” şi într-un obiect de investiţie şi de aceea este interesat şi de arta veche, chiar dacă se apropie de ea mai circumspect. Totuşi, a crescut numărul pasionaţilor de artă contemporană, chiar dacă aceasta are uneori preţuri exorbitante, în timp ce piesele de anticariat rare şi spectaculoase depăşesc rareori 10 milioane de dolari: în iulie 2013, o foarte frumoasă vedută de secol XVII, de Canaletto, un ulei pe pânză intitulat „Il Molo, un sărut de la San Marco la Veneţia”, a atins la „Christie’s” din Londra 9.841.165 de milioane de euro, iar un „San Domenico” de El Greco a depăşit 10,6 milioane de euro.

Birou de la 1700
Un covor Kirman din Persia de sud-est, din secolul al XVII-lea, s-a vândut la „Sotheby’s” din New York cu 25,8 milioane de euro, record mondial pentru un covor într-o licitaţie, în timp ce un „Buddha Shakyamuni” din bronz aurit a ajuns, tot la „Sotheby’s”, dar la Hong Kong, în octombrie, la peste 22 de milioane de euro. Să mai amintim, printre operele cu preţuri impresionante, o “Natură moartă” de Cornelis Cruys (1619-1654), vândută de Pandolfini, la Florenţa, în 15 octombrie, cu 70.000 de euro.
Chemarea Orientului

Masă de perete de Antonio Landucci, secolul XVIII
Artele orientale se bucură de o cerere mai mare mai ales din partea muzeelor şi a colecţionarilor chinezi, care doresc să repatrieze piesele de muzeu, destul de rare din cauza politicii de dispersare din timpul revoluţiei lui Mao. Acest trend a avut repercusiuni pozitive chiar şi în Italia, unde casa de artă genoveză „Cambi”, care a realizat încasări de aproximativ 20 de milioane de euro în 2013, faţă de 11 milioane în 2011, a vândut pentru 2,1 milioane de euro un important paravan chinezesc cu 12 panouri, din lemn de Homu, cu 64 de plăci din porţelan policrom, aparţinând perioadei dinastiei Qing.
.jpg)
Mici sculpturi din fildeş, de Pierre Simon Jaillot (1640)
Aşa cum a declarat Ben Janssens, preşeditele „TEFAF Maastricht” şi galerist londonez, porţelanurile cele mai căutate sunt cele realizate pentru împărat şi pentru curtea imperială în timpul dinastiilor Ming (1368-1644) şi Qiung (1644-1912). Mai ales dacă au sigiliul împăratului. Cele din timpul dinastiei Ming, cu email subţire, colorat în alb şi albastru, cele din dinastia Qing, tinzând spre culoarea ivoar.

Madona cu pruncul, de Maestrul Sfintei Ecaterina
La “TEFAF”, care a avut în anul trecut 71.500 de vizitatori, printre care reprezentanţi a peste 220 de muzee, ca “MET” şi “MoMA” din New York şi Luvru, curatorul “Muzeului Civilizaţiei Asiatice” din Singapore a achiziţionat un “Iepure” din ceramică din dinastia Han, de la “Ben Janssens Orienal Art”, iar “Hancocks” din Londra a vândut un ac de cravată, „Fluturele nopţii” din aur, cu diamante şi email, realizat în 1907 de René Lalique, care a depăşit un milion de euro.

Pocal rusesc cu stema prinţului Gortshakov vândut la Dorotheum
O sculptură chinezească din jad, secolul XVIII-XIX, a fost adjudecată la “Christie’s” din Londra, în luna noiembrie, cu 1.552.425 de euro.
Un vas din porţelan chinezesc din dinastia Qing, perioada Yongsheng, a fost vândut la “Christie’s” Londra cu 3.602.000 de euro, în luna noiembrie.
Arte decorative, de calitate

Kovsh rusesc, cadou al ţarului Petru I, adjudecat la Viena
Deşi încă sceptic în privinţa unei apreciabile reveniri a pieţii de anticariat, Mario Tavella, vicepreşedintele „Sotheby’s” pentru Europa, accentuează rolul caselor de licitaţie care trebuie să-şi stabilească preţuri raţionale şi tentante pentru a atrage noi cumpărători. Aşa cum s-a întâmplat la vânzarea mobilelor şi obiectelor de artă de la “Piano Nobile” ale unui palat aristocratic milanez, care, la 5 noiembrie, a atins preţuri maxime cu un total de peste 3 milioane de euro.

Paul Storr, Ornament de masă cu porumbei, vândut la Viena
Piaţa mobilierului vechi, după părerea lui Marcus Radecke, şeful departamentului mobilier de la „Christie’s” Londra, care încasează 24 de milioane de euro pe an, este net diferită de cea de acum 10-15 ani. Numai piesele de mare calitate şi rare ajung la evaluări mai înalte, mai ales cele păstrate mult timp în prestigioase colecţii europene. Cele franceze de secol XVIII reprezintă segmentul cel mai bogat, dar şi cele italiene îşi păstrează popularitatea când au o frumuseţe sculpturală, aşa cum s-a întâmplat la licitaţia „Tresures, Princely Taste”, în iulie, unde “Sotheby’s” a vândut pentru aproape 1,2 milioane de euro o masă al cărei blat avea un mozaic vechi, de marmură realizat la Roma la sfârşitul secolului al XVI-lea.

Canaletto, Molo di San marco dal Bacino
Un samovar din argint aurit al ţarului Alexandru I, realizat în 1808, a fost vândut la Viena, la “Dorotheum”, în mai 2013, cu 123.000 de euro.
Târgul capodoperelor de la Londra, din iulie 2013, a atras 34.000 de colecţionari şi curatori, printre care şi de la “British Museum”, “Scottish National Portrait Gallery” şi “Yale Center for British Art”. Galeria “Tomasso Brothers” a vândut pentru mai mult de 150.000 de lire sterline o masă din marmură intarsiată italienescă, dinainte de 1800. Printre anticarii de clasă s-au numărat şi Roebbig din Monaco, cu porţelanuri de Miessen, şi Ronald Phillips din Londra, care a vândut o duzină de piese de mobilier englezesc cu peste 100.000 de euro fiecare.

Charles Frederic Moench, Diana surprinsă la baie de Acteon, lucrare vândută la Paris Tableau
Un serviciu de ceai din argint, din Sank Petersburg, de la 1840, a atins la “Cambi” din Genova preţul de 34.800 de euro.
Desenele vechi, schiţele, considerate fundamentale în atelierul marilor maeştri, au revenit în interesul colecţionarilor, aşa cum o demonstrează succesul „Săptămânilor Desenului” de la New York, în ianuarie, Londra între iunie şi iulie şi “Salonul” parizian din martie. Şi, desigur, şi evaluările caselor de licitaţie. În noiembrie, de exemplu, Farsetti de la “Prato” a vândut pentru 509.000 de euro o extraordinară pagină de Andrea Mantegna, cu două desene pregătitoare pentru o “Pieta”, regăsită într-o locuinţă particulară. Un desen de Luca Cambiaso (1527-1585), a ajuns, tot la “Cambi”, la 19.200 de euro. Iar la “Christie’s” din Londra, în iulie, s-au înregistrat trei recorduri pentru Jean-Antoine Watteau, Giovanni Battista Lusieri şi Daniel Garner.
Arheologia, în ascensiune
,_natura_moarta_cu_fructe.jpg)
Abraham Mignon (1640-1679), Natură moartă cu fructe
La acest sector, în opinia lui Michael Hedqvist de la “Phoenix Ancient Art”, cu galerii la Geneva şi la New York, ţinând cont de raritate, frmuseţe şi pedigree, preţurile au crescut cu 5-8% în ultimii 5 ani şi chiar ceva mai mult pentru operele foarte rare, mai ales piese de marmură şi bronz greceşti şi romane, dar şi din Orientul Mijlociu şi Îndepărtat. De exemplu, un tors de atlet roman din marmură, din secolele I-II, provenit din colecţia Yves Saint Laurent, a fost vândut la “Christie’s” din Londra, în octombrie, cu 1.129.000 de euro. Trendul pozitiv a fost confirmat şi de casa de licitaţii “Pandolfi” din Florenţa, care organizează regulat vânzări. Lotul top din 2013 a fost o statuie cinocefală (cu cap de câine), datată 664-30 d.Ch., din bazalt, adjudecată la 131.250 de euro faţă de estimarea de 35.000 de euro.
.jpg)
Orfeu cântând animalelor de Jan Roos (1591-1638)
Cele două târguri “Frieze London”, dedicat artei contemporane, şi “Frieze Masters”, care se ţine la Londra în octombrie, atrag prestigioşi galerişti de artă veche şi modernă. Între vânzările cele mai semnificative s-a numărat o pânză de Pieter Brueghel cel Tânăr, “Il censimento a Betlemme”, pe care Johnny Van Haeften din Lodra a vândut-o cu peste 7 milioane de euro.

Donatella de Gio Ponti, datată 1927
“Bienala de la Florenţa”, care are loc în luna octombrie în anii impari, în interiorul Palatului Corsini, la ediţia 2013 a avut peste 30.000 de vizitatori, faţă de 8.000 în 2011. Galeria “Robilant+Voena”, cu sedii la Milano şi Londra, a vândut o pânză de Antoon van Dyck, „Plângerea lui Christ mort”, pentru 1,5 milioane de euro.

Gian Battista Gaulli, numit şi Il Baciccio, Sfânta Familie
“Paris Tableau”, salonul anual parizian, este de neocolit pentru amatorii de pictură veche. Deschis în noiembrie la Palatul Brogniart, a avut timp de cinci zile 6.100 de vizitatori. Galeria pariziană “Canesso” a vândut unui tânăr colecţionar european de artă contemporană o pânză monumentală de Domenico Piola cu peste 500.000 de euro.

Porumbelul de la Moscova, vândut la Dorotheum din Viena
Un platou de ceramică de Gio Ponti, intitulat “Donatella”, pentru Richard Ginori, a atins, la “Cambi” în iunie 2013, 14.300 de euro.
În sfârşit, un ulei pe pânză de Jan Roos (1591-1638), „Orfeu fermecând animalele”, s-a vândut cu 80.000 de euro tot la “Cambi”.