Biserica Evanghelică, mare jucător imobiliar

Mii de imobile au fost retrocedate către Biserica Evanghelică și către Forumul Democrat al Germanilor din România. Atât de multe, încât în județul Brașov există un deficit de peste 600 de hectare față de cât s-a cerut pentru retrocedare. Foştii proprietari vor fi despăgubiți. Unele clădiri retrocedate au fost vândute. Printre acestea se află și multe școli.

Deputatul Forumului Democrat al Germanilor din România, Ovidiu Ganț, a militat din 2012 până în prezent pentru recuperarea patrimoniului fostului Grup Etnic German din România. Forumul devine, prin sentința civilă 2790 din 28 mai 2007 a Judecătoriei Sibiu, succesorul Grupului Etnic German din România, o organizație catalogată ca fascistă. După apariția „restitutio ad indegrum“ prin modificarea, în 2008, a Legii 10/2001, deputatul pune presiune periodic pe Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în vederea recuperării imobilelor.

Casa de cultură din Netuş, judeţul Sibiu

Interpelare după interpelare

În urma fiecărei interpelări de la tribuna Parlamentului, președintele ANRP, George Băeșu, formulează un răspuns scris. La una dintre interpelări în ceea ce privește imobilele revendicate de Biserica Evanghelică din România, George Băeșu răspunde, pe 19.11.2015: „Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului 94/2000 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, Biserica Evanghelică CA din România a depus la secretariatul tehnic al Comisiei Speciale de Retrocedare 1.133 de cereri de retrocedare. Dintre acestea, 561 au fost soluționate, iar 572 se află în curs de soluționare“.

Tot atunci, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a transmis Parlamentului și un răspuns în care arăta că Forumul Democrat al Germanilor din România, în calitate de reprezentant al minorității germane, a depus, în temeiul OUG 83/1999, la Comisia specială de retrocedare, 136 de cereri. Dintre acestea, au fost soluționate 127, iar alte nouă sunt în curs de soluționare.

Recuperările începuseră însă de ani buni. În 2007, presa atrăgea atenția că, în urma retrocedărilor, reprezentanții Bisericii Evanghelice au început să scoată la vânzare imobilele primite: școli, cămine culturale sau locuințe. În orașe precum Sibiu, clădirile Bisericii sunt scoase la închiriere pe sume mari și perioade lungi.
Potrivit agenților imobiliari sibieni, creșterea chiriilor din centrul istoric al Sibiului se datorează politicii imobiliare duse de Biserica Evanghelică. Pe site-ul Districtului Evanghelic Sibiu, din cele șase secțiuni, una este dedicată exclusiv domeniului imobiliar. În prezent, reprezentanții sibieni ai Bisericii Evanghelice scot la vânzare sau închiriere patru clădiri. Valoarea acestora nu este însă foarte mare, din cauza localităților retrase în care sunt situate. Adevăratele afaceri se fac în centrul Sibiului, pe strada Nicolae Bălcescu, spre exemplu, unde și președintele Iohannis avea două imobile.

Fosta biserică din Veseud, judeţul Sibiu

„Fiecare comunitate evanghelică stabilește ceea ce face cu proprietățile pe care le deține. Clădirile retrocedate sunt analizate, după care se decide soarta lor“, declara Friedrich Gunnesch, secretarul general al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice.

În Sibiu, spre exemplu, Biserica Evanghelică nu a vândut până acum niciunul dintre imobilele care i s-au retrocedat, toate fiind închiriate. „Potrivit legii, cei care redobândesc astfel de imobile sunt obligați să le păstreze destinația timp de cinci ani. După care pot face orice cu respectivele clădiri, sunt în deplina lor proprietate. Este prima oară când aud că se vând școli în România“, declara fostul șef al ANRP Ingrid Zaarour, pe atunci membru PNL, ca și actualul președinte Klaus Iohannis.

Despre Eduard Pascu Articolele 67
Author