Canalul Siret-Bărăgan, visul lui Ceaușescu, va deveni realitate în capitalismul românesc. Ministerul Agriculturii începe cu 23 de km

Contractul ar urma să fie semnat în trimestrul al treilea din 2026, iar lucrările sunt estimate să dureze doi ani.

Canalul Siret-Bărăgan: primul tronson de 23,37 kilometri pornește din județul Vrancea

Procedura de achiziție vizează construirea primului tronson al Canalului Siret-Bărăgan, între kilometrul 0 și kilometrul 23+372, cu punct de pornire de la priza Călimănești, din județul Vrancea, conform Agrointeligența.

Pe lângă canalul propriu-zis, proiectul include mai multe lucrări hidrotehnice necesare funcționării infrastructurii. Sunt prevăzute trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale râurilor, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan.

În prezent, ofertele depuse se află în etapa de evaluare, iar execuția ar urma să înceapă după semnarea contractului, conform calendarului estimat de autorități.

Proiectul început în perioada comunistă a fost abandonat după doar 5,71 kilometri construiți

Canalul Magistral Siret-Bărăgan este unul dintre marile proiecte de infrastructură agricolă începute înainte de 1990.

Lucrările au debutat în anul 1987, iar planul era ca apa din râul Siret să ajungă gravitațional în Câmpia Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița.

Prima etapă prevedea realizarea a aproximativ 50 de kilometri de canal, însă proiectul nu a fost finalizat.

Au fost construiți și recepționați doar 5,71 kilometri, după care lucrările au fost oprite de mai multe ori.

Ministerul Agriculturii a explicat că blocarea proiectului a avut mai multe cauze, printre care probleme tehnice, schimbările politice și economice de după 1990, dar și aspecte legate de mediu și impactul asupra comunităților locale.

700.000 de hectare ar putea beneficia de irigații după finalizarea întregului canal

Miza proiectului este legată de dezvoltarea infrastructurii de irigații într-o zonă agricolă importantă a României.

Potrivit Ministerului Agriculturii, după finalizarea întregului Canal Magistral Siret-Bărăgan, aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol ar putea beneficia de apă pentru irigații.

Instituția estimează că aproape 500.000 de hectare ar urma să fie alimentate direct prin noua magistrală, iar alte aproximativ 200.000 de hectare, care folosesc în prezent apă pompată din Dunăre, ar putea beneficia de un sistem mai eficient.

Ministerul Agriculturii susține că apa ar putea ajunge pe aproximativ 80% din suprafața deservită fără consum de energie pentru pompare, datorită circulației gravitaționale. Pentru restul terenurilor ar fi necesare pompe pentru ridicarea apei la înălțimi reduse.

Investiția este considerată de autorități importantă în lupta cu seceta

Ministerul Agriculturii arată că sudul, sud-estul și estul României sunt printre regiunile cele mai afectate de secetă, aridizare și deșertificare.

„Pentru menținerea competitivității și a stabilității producției agricole, investițiile în infrastructura principală și secundară de irigații au un rol esențial”, a transmis Ministerul Agriculturii.

Instituția precizează că spațiul dintre Siret și Ialomița însumează peste 700.000 de hectare, iar aproape 88% din suprafață este teren agricol. Potrivit autorităților, producțiile agricole din această zonă sunt afectate frecvent de lipsa apei.

Canalul ar putea reduce consumul de energie pentru sistemele de irigații

Un alt efect estimat al proiectului este reducerea consumului de energie necesar pentru transportul apei către terenurile agricole.

Ministerul Agriculturii estimează că noul sistem ar putea aduce economii de aproximativ 35 GWh de energie electrică anual și ar putea contribui la reducerea emisiilor de carbon, deoarece apa ar urma să circule în cea mai mare parte gravitațional.

Autoritățile consideră că investiția ar putea contribui la stabilizarea producției agricole, reducerea despăgubirilor plătite fermierilor în anii secetoși și creșterea competitivității agriculturii din regiune.

Canalul Magistral Siret-Bărăgan este inclus în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și este considerat unul dintre proiectele importante de infrastructură agricolă pregătite în România.

Canalul Siret-Bărăgan, „moștenirea” marilor proiecte ale lui Ceaușescu

Ideea Canalului Magistral Siret-Bărăgan a apărut în contextul politicii agricole din perioada comunistă, când autoritățile urmăreau extinderea suprafețelor irigate și creșterea producției agricole prin dezvoltarea unor sisteme mari de aducțiune a apei.

Proiectul prevedea preluarea apei din râul Siret și transportarea acesteia către Câmpia Bărăganului, una dintre cele mai importante zone agricole ale României, afectată în mod tradițional de perioade de secetă.

Investiția a fost aprobată în anul 1986, iar lucrările au început în 1987. Planul era ca magistrala de apă să traverseze județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița, astfel încât apa să ajungă în zone agricole extinse printr-un sistem bazat în mare parte pe curgerea gravitațională.

Proiectul era unul de amploare. Conform planurilor de la acel moment, canalul urma să aibă aproximativ 191 de kilometri, realizarea fiind împărțită în mai multe etape.

După 1989, investiția a fost abandonată înainte de finalizare

Schimbarea regimului politic din 1989 a schimbat însă și prioritățile de investiții ale statului român. Canalul Siret-Bărăgan a intrat într-o perioadă de blocaj, iar lucrările au fost oprite.

Din prima etapă prevăzută în proiect, care includea aproximativ 50 de kilometri, au fost construiți și recepționați doar 5,71 kilometri de canal.

În anii care au urmat, proiectul a rămas abandonat, iar lucrările realizate au fost afectate de lipsa întreținerii. Potrivit explicațiilor oferite ulterior de autorități, oprirea investiției a avut mai multe cauze: probleme tehnice, schimbările economice și politice de după 1990, dar și aspecte legate de mediu și de impactul asupra comunităților locale.

Află și SONDAJ Ceaușescu a rămas favoritul românilor, peste Băsescu, Trump și Putin