' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
”Nu am știut ce votăm”, a declarat, pentru Politico.eu, Sophie Wilmes, unul dintre vicepreședinții Parlamentului European. Declarația a venit după votul din Parlamentul European pentru legea care ar trebui să permită scanarea mesajelor criptate, pentru prevenirea abuzurilor împotriva copiilor. Wilmes, din Alianța Liberalilor si Reformiștilor Europeni, este un politician cu experiență – a fost premier al Belgiei (2019-2020), ministru de Externe și ministru al Bugetului.
Rezultatul votului a fost retrimiterea legii care permite scanarea mesajelor private înapoi la nivelul interguvernamental, în Consiliul UE, spre aprobare. Dezbaterile vor reîncepe în această toamnă. Cu alte cuvinte, proiectul de lege nu a murit. Are însă modificări care să nu permită scanarea serviciilor criptate. Legea a fost respinsă în PE, în luna martie.
O procedură rară, resuscitată de PPE
PPE a insistat pentru un nou vot, pe o altă procedură. Rezultatul a fost că legea nu a fost respinsă. E ava intră în procedura de „conciliere”. Asta presupune crearea unui comitet ad-hoc format din câte un ministru din țările membre și un număr egal de europarlamentari. De la adoptarea tratatului care guvernează acum UE – Tratatul de la Lisabona – procedura a fost folosită doar de trei ori. Ultima dată, în urma cu 13 ani, privind o lege pentru drepturile pasagerilor curselor aeriene.
Confuzia din Parlament s-a mutat și în presă
Dacă procedura de vot a fost ”neobișnuita” și ”confuză și haotică” pentru europarlamentari cu experiență, cum scrie Politico, la fel sunt și relatările presei europene. Unele se limitează la jargoanele jurnalismului instituțional. Altele încearcă să ”traducă” ceea ce s-a întâmplat în PE. Iar toate aceste încercări conduc la proverbul italian ”traduttore, traditore”. Trădăm siguranța copiilor din Europa sau libertatea de exprimare? Pornind de la aceste abordări, așa-zisa lege ”chat control” a divizat partidele europene începând din 2023 și continuă să o facă. PPE este pentru monitorizarea mesajelor criptate, ecologiștii și o parte a socialiștilor sunt împotrivă, paradoxal, în aceeași tabără cu Grupul Europa Națiunilor Suverane, dominate de AfD din Germania.
Majoritatea a votat împotrivă, dar proiectul a supraviețuit
Pentru respingerea proiectului erau necesare 361 de voturi. Cei mai mulți eurodeputați prezenți au votat pentru respingerea proiectului supravegherii chat-ului. Dar au fost doar 314, insuficient pentru majoritatea absoluta de 361. De cealaltă parte, a fost nevoie de o majoritate simplă pentru ca proiectul să nu moară. Iar aceasta a fost obținută. Au votat pentru 276 de eurodeputați, iar 17 s-au abținut. 112 eurodeputați nu au votat. Voturile pot fi văzute aici. Prin urmare, a trecut o propunere legislativă împotriva căreia au votat majoritatea eurodeputaților prezenți. Companiile vor putea, în mod voluntar, să scaneze chat-urile, până în 2028.
Rezultatul nu este o înfrângere a acestei majorități din PE. Asta pentru că mesajele criptate end-to-end (WhatsApp, Signal, Telegram) nu vor fi scanate. Asta se va întâmpla însă cu Skype, Discord, Gmail și altele. Lovitura este primită de platformele americane necriptate. Nu este vorba despre scanarea mesajelor înainte de criptare – așa cum propune așa-zisa lege ”Chat Control 2.0, care este încă blocată în PE.
Protecția copiilor versus dreptul la viață privată
Tema este foarte sensibilă. Pe de o parte, este vorba despre protecția minorilor împotriva abuzurilor. Pe de altă parte este vorba despre dreptul la spațiu privat și liberă exprimare. Avocații protecției minorilor prezintă votul din PE în termeni instituționali greoi. Avocații vieții private preiau discursul avântat și populist al eurodeputatului Patrick Breyer. Comunicarea instituțiilor europene nu face deloc lumină, rămâne cantonată în argoul instituțional.
Chat secret pentru lideri, chat scanat pentru cetățenii simpli
Iar votul acesta din Parlamentul European a avut loc la scurt timp după ce președinta Comisiei Europene a fost vizată de o nouă investigație asupra unui grup de chat din care fac parte Friedrich Merz (CDU), președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, președintele Franței Emmanuel Macron, premierul Italiei Giorgia Meloni și premierul britanic Keir Starmer. Este un grup în care se discută despre politica externă a UE. Aceasta ar trebui stabilită în Consiliul European, nu pe un chat. Comisia a respins cererea de acces la acest chat. A argumentat că publicarea conversațiilor ar putea ”afecta relațiile internaționale ale Uniunii Europene (și ale statelor sale membre) cu țări terțe”. Cetățenii europeni, reprezentați de eurodeputați, nu au avut câștig de cauză, la votul din PE, când și-au susținut dreptul la sfera privată.
Dincolo de viața privată, miza este arhitectura puterii în UE
Votul de pe 9 iulie transcende sfera vieții private și a protecției minorilor împotriva abuzurilor (multe sexuale) care încep in mediul online. Se înmulțesc apelurile pentru renunțarea la dreptul de veto al statelor membre în materie de politică externă și apărare. Sunt expuse planurile unui Consiliu European de Securitate – cu membri permanenți și rotaționali. Se vorbește despre un NATO 3.0, mai european. Argumentele pleaca de la procedurile greoaie – vezi procedura concilierii si Consiliile Europene ținute până spre dimineață- si ating coarda sensibilă a unui potențial război împotriva Rusiei și a necesității înarmării rapide a Europei. Toate pot avea un impact strategic, economic, dar și social major.
Faptul că o lege precum „Chat control 1.0” poate fi împachetată în asemenea fel încât un vicepreședinte al Parlamentului European, fost premier la Bruxelles, să spună că nu a știut pentru ce se votează, nu poate decât să arate cât de fragil este controlul democratic asupra unor decizii importante. Parlamentul European este cea mai democratică instituție a UE, dar este lipsit de drept de inițiativă legislativă. Marile decizii se iau într-un mediu mult mai opac, interguvernamental, în spatele ușilor închise și pe chat-uri pentru al căror secret Bruxellesul se luptă mai mult decât pentru viața privată a cetățenilor europeni.
Nu ați preluat corect pasajul din Politico. Nu Sophie Wilmes a declarat că nu știu ce votează. Ei I S-A DECLARAT, de către un alt membru al PE.
Peste tot apar,ca din senin, cozi de topor. Cu ajutorul lor se va tăia pădurea.(Ce a mai rămas din ea.)
După aer condiționat, interzis slujbașilor de la Bruxxelles, Ursula are dreptul și la mesaje secretizate, ‘prostimea’ … NU.
Deci: conducerea UE a dorit cu buna stiinta privarea cetatenilor de viata privata? Mai exact ca in vremea comunismului de la noi. Urmarim tot si toate. Daca asta face UE la vedere, ne mai miram de ce se intampla la noi ? cu acel partid exclus de la guvernare? sub atenta lor (a UE) supraveghere?
e aceeasi reteta ca la americani, orice lege nu trece, e reimpachetata si i se pune un titlu frumos… oricum, ce spun astia ca nu stiu ce au votat e o minciuna. Au votat fara greatza legi de cenzura, sanctiuni, si alte ingradiri ale drepturilor si libertatilor individului inca dinainte de perioada odioasa a COVID-ului, si acum sub pretextul protejarii copiilor introduc fortat identitatea digitala… pentru a intari noul super-stat de supraveghere, un STASI-digital pe steroizi
Sunt două situații diferite, le amestecați, intenționat? Pentru a manipula? Un grup informal al decidenților politici, creat într-o aplicație informatică, este ceva. Un grup informal al unor cetățeni, persoane private, este altceva. Nu se poate pune semnul egal între ele. Pe de altă parte toată discuția este despre urmărirea și identificarea pedofililor, parcă? Să nu uităm. De adăugat că chiar și un grup privat, poate fi infiltrat de un denunțător, etc. care trebuie să ajungă apoi și la o declarație în fața instanței. De la această judecată de valoare, a dvs., am pornit „Cetățenii europeni, reprezentați de eurodeputați, nu au avut câștig de cauză, la votul din PE, când și-au susținut dreptul la sfera privată.”
Completare de la sursă, Parlamentul European. Are drept de a iniția acte legislative, dar indirect. Citat extins, explicativ de la https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/parliaments-powers/legislative-powers. „Poate Parlamentul European iniția acte legislative? Comisia Europeană are prerogativa de a prezenta majoritatea propunerilor legislative la nivelul UE. Cu toate acestea, articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă Parlamentului dreptul de a invita Comisia să prezinte o propunere legislativă pe o anumită temă.
În urma unui acord la care au ajuns Comisia și Parlamentul, Comisia s-a angajat să răspundă unei astfel de solicitări în termen de trei luni. În cazul în care Comisia decide să nu propună acte legislative urmare a solicitării Parlamentului, aceasta trebuie să își justifice poziția în fața Parlamentului. În cadrul Parlamentului, invitația de a propune noi acte legislative poate fi adresată de către comisia competentă pentru subiectul în cauză sau de unul sau mai mulți eurodeputați. Comisia pentru bugete poate emite un aviz cu privire la implicațiile financiare ale propunerii.”