BNR sancționează oficial politica fiscală a PSD

Consiliul de administrație al Băncii Naţionale a României a decis în ședința de pe 8 ianuarie majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018. Mișcarea BNR vine în contextul unor aşteptări de creştere a inflaţiei peste estimări şi de amplificare a aversiunii investitorilor din cauza incertitudinilor tot mai mari privind politicile guvernamentale şi majorarea deficitelor. Dobânda-cheie staţiona la 1,75% din primăvara anului 2015. Rata dobânzii de referință este rata medie a dobânzii la care Banca Centrală atrage depozite de pe piața interbancară în cursul unei luni. Aceasta se folosește ca reper în cazul contractelor care prevăd ajustarea dobânzii. Măsura luată de către BNR duce, teoretic, la creșterea dobânzilor plătite de bănci la depozitele populației, dar și la cea a dobânzilor la creditele acordate de bănci. Astfel, cererea de credite din partea populației ar putea să se tempereze și în felul acesta consumul, principalul motor de creștere economică din ultimii ani, să urce într-un ritm mai scăzut. De altfel, consumul alimentat de diversele politici fiscale ale ultimele guverne (tehnocrat și PSD) a supraîncălzit economia, în condițiile unor investiții aflate la niveluri infime, iar creșterea aceasta este nesustenabilă, pe termen lung.

Majorarea dobânzii cheie va avea ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi – după o lună – creşterea dobânzilor şi la depozite, iar indicatorul Robor „se va duce în sus”, a declarat pentru Mediafax analistul economic Dragoş Cabat. „Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este en efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a spus analistul. Cabat a mai spus că „era de aşteptat ca BNR să majoreze dobânda-cheie, în condiţiile în care inflaţia a dat semnalul că va urca, leul se depreciază, iar economia creşte mult peste potenţial”.

Senatorul liberal Florin Cîțu susține că BNR ar trebui să crească dobânda până la 4% în următoarele luni, ceea ce înseamnă un Robor de minim 4.25%. „Rata dobânzii de politică monetară, pentru a stabiliza economia, trebuie să fie mai mare decât rata inflației estimate. În acest moment rata inflației estimate este de 3.5%”, spune Cîțu. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la nivelul de 2%, cel mai mic din 14 noiembrie 2017, potrivit datelor publicate BNR. Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.