BNR schimbă prognoza de inflație: 6,1% la final de 2026. Ce se întâmplă cu RCA, energia și alimentele

Noua prognoză vine într-un moment în care cheltuielile gospodăriilor sunt deja afectate de prețurile ridicate.

Minuta ședinței de politică monetară arată că presiunile asupra inflației nu au dispărut și că unele dintre ele pot persista în lunile următoare.

BNR estimează că inflația va ajunge la 6,1% în decembrie 2026 și la 3,4% anul viitor

Potrivit noii prognoze, rata anuală a inflației este estimată la 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% în proiecția precedentă. BNR anticipează apoi o scădere la 3,4% în decembrie 2027 și la 2,8% în iunie 2028.

Scăderea ar urma să fie mai vizibilă în trimestrul al treilea din 2026, când se vor epuiza efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor. Inflația nu va coborî însă fără întreruperi: BNR estimează o ușoară fluctuație în trimestrul al patrulea, după care rata anuală ar urma să își reia scăderea.

Chiar și în aceste condiții, revenirea inflației în intervalul țintei BNR se va produce mai târziu decât se estima anterior. Noua prognoză indică sfârșitul anului 2027, cu două trimestre după momentul prevăzut în proiecția din luna mai.

Energia și alimentele rămân principalele surse de risc pentru prețuri

Minuta BNR indică energia electrică și alimentele printre principalele surse de presiune asupra inflației în perioada următoare. Seceta severă din acest an poate afecta prețurile alimentelor, în timp ce evoluția energiei și a materiilor prime poate influența costurile din economie.

BNR menționează și posibilitatea unor presiuni suplimentare din partea tarifelor de telecomunicații, polițelor RCA și prețului gazelor naturale.

Evoluția petrolului și a altor materii prime reprezintă, de asemenea, un risc, în condițiile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și ale efectelor acestuia asupra prețurilor internaționale.

Pe termen scurt există și factori care pot reduce inflația. BNR estimează că ieftinirea legumelor și fructelor poate avea un efect dezinflaționist în trimestrul al treilea.

Cererea mai slabă din economie poate tempera inflația

BNR se așteaptă ca reducerea cererii din economie să înceapă să tempereze tot mai mult inflația. Deficitul de cerere agregată este prognozat să se adâncească până în trimestrul al treilea din 2026, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice globale, urmând să se reducă treptat ulterior.

Această evoluție se va vedea și în consum. Membrii Consiliului anticipează că, în 2026, consumul privat ar putea scădea mai mult decât se estima anterior, în timp ce investițiile ar urma să aibă o contribuție mai importantă la activitatea economică. O cerere mai slabă înseamnă, în mod normal, mai puțină presiune asupra prețurilor.

Scăderea inflației va fi însă mai dificilă în zona prețurilor de bază. BNR estimează pentru inflația CORE2 ajustat o rată de 5,4% în decembrie 2026, peste nivelul de 4,8% anticipat în prognoza precedentă.

Pe termen scurt, această componentă va continua să fie influențată de costurile mai mari cu combustibilii și gazele naturale pentru consumatorii non-casnici. La acestea se pot adăuga majorările tarifelor de telecomunicații și ale polițelor RCA, precum și efectele eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Prin urmare, cererea mai slabă poate ajuta la temperarea inflației, dar presiunile venite din costuri pot încetini procesul.

Ce înseamnă noua prognoză BNR pentru bugetul unei familii

Noua estimare a BNR nu înseamnă că toate produsele și serviciile se vor scumpi cu 6,1% până la sfârșitul anului. Cifra reprezintă rata anuală a inflației estimată pentru decembrie 2026, nu procentul cu care va crește fiecare cheltuială dintr-un buget.

Pentru o familie contează mai ales evoluția cheltuielilor care se repetă în fiecare lună. Energia, alimentele, gazele, telecomunicațiile și RCA se numără printre categoriile pentru care BNR vede în continuare riscuri de creștere a prețurilor.

De aceea, scăderea inflației nu trebuie confundată cu ieftinirea. Dacă rata inflației coboară, prețurile pot continua să crească, doar într-un ritm mai lent. Revenirea la nivelurile de preț de dinaintea scumpirilor nu este inclusă în prognoza BNR.

În perioada următoare, este util să fie urmărite mai atent cheltuielile fixe și să fie comparate periodic costurile pentru servicii precum telecomunicațiile sau RCA. În cazul cheltuielilor cu energia, alimentele și gazele, o rezervă în buget poate fi importantă, mai ales într-o perioadă în care BNR vede încă riscuri asupra prețurilor.

Află și Ieftinirea motorinei a ținut doar 48 de ore. Prețurile cresc din nou în benzinării