Vom avea o inflație mai mare decât s-a preconizat, deficitul de cont curent, indicatorul care arată cât de slăbită este economia României, s-a adâncit consistent în primele nouă luni ale anului, iar datoria externă totală a crescut în aceeași perioadă cu 4,824 miliarde de euro. Acestea sunt cele trei vești rele de la Banca Națională a României. Vestea bună este că investițiile directe ale nerezidenților a crescut cu aproape14,5%.
BNR a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate. În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.
Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.
În perioada ianuarie – septembrie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20,181 miliarde de euro, comparativ cu 12,64 miliarde de euro în perioada ianuarie – septembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 7,349 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2,141 miliarde de euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3,067 miliarde de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 734 milioane euro.
Datele referitoare la deficitul de cont curent ne arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult întrucât nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.
Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează.
În perioada ianuarie – septembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 4,824 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 94,131 miliarde de euro la 30 septembrie 2022 (66,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2022 nivelul de 47,278 miliarde de euro (33,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 21,1 la sută față de 31 decembrie 2021. La finele lui noiembrie, datoria externă a fost de 141,4 miliarde de euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 7,265 miliarde de euro (comparativ cu 6,344 miliarde de de euro în perioada ianuarie – septembrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,002 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,263 miliarde euro. Investițiile străine directe contribuie la bunăstarea unei națiuni.
& Când să „rezolvați” „problema inflației” schimbară la BNR, „rezultatele”, și pentru anul ăsta și pentru anul viitor, ?
„Investițiile străine directe contribuie la bunăstarea unei națiuni” (articol)
Numai că viața arată altceva:
„Se afirmă adesea cu încredere că investițiile străine directe (ISD) sunt benefice pentru creșterea economică în economia gazdă. Dovezile empirice au fost amestecate și au rămas lacune în literatură. Majoritatea ISD au fost direcționate către țările dezvoltate…Umplem aceste lacune cu o metodologie empirică îmbunătățită pentru a verifica dacă ISD a sporit creșterea în Spania, unul dintre cei mai mari receptori de ISD, a cărui creștere a produsului intern brut a fost peste medie…Rezultatele sunt solide și clare: circumstanțele favorabile din Spania nu oferă nicio dovadă că ISD ar stimula creșterea economică. De asemenea, se constată că intrarea spaniolă în UE și euro nu a avut niciun efect pozitiv asupra creșterii. Constatările solicită o regândire fundamentală a metodologiei în economie. (Richard A Werner, Jorge Bermejo Carbonell, Does Foreign Direct Investment Generate Economic Growth? A New Empirical Approach Applied to Spain, 2018)
Așa că sînt două vești rele.
Guvernul, „marinimos” care indexeaza pensiile si salariile cu maximum 15% stie ca inflatia e peste 16%? Nu cumva inflatia, dupa cum latra politicienii, a crescut inflatia pe octombrie, noiembrie si decembrie pentru ca au angajat ei pe salarii uriase peste 2-3 mii lipitori politic? Pe model ‘Motanul f..e si el tipa’, srunca vina pe cetatenii majoritari mentinuti in saracie! Dar, nu cumva tocmai cei saraci, cum apar finante imediat merg sa isi cumpere hrana si strictul necesar? Nu cumva tot nesatuii lacomi financiar isi pun banii la ciorap precum Tandala prostanac? Cate aberatii mai scot pe gura handralaii politici, producatori de comemorari?!