Mai exact, dacă o persoană vrea să rămână angajată în sistemul public după ce a ieșit la pensie, va putea face acest lucru doar dacă renunță la 85% din pensia specială. În schimb, dacă nu acceptă această reducere, va trebui să renunțe la locul de muncă de la stat și să rămână doar cu pensia.
În paralel, proiectul mai prevede ca toate detașările și transferurile de personal să înceteze în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar instituțiile vor trebui să decidă dacă păstrează angajații pe alte posturi sau încetează raporturile de muncă.
Totodată, legea stabilește că angajații din sectorul public pot rămâne în activitate peste vârsta de pensionare doar cu acordul instituției și nu mai târziu de 70 de ani, iar în cazul celor care primesc pensii speciale și militare, continuarea activității este condiționată de reducerea pensiei, conform regulii de 85%.
Proiectul de lege a fost publicat în transparență la Ministerul Muncii încă din luna noiembrie a anului trecut.
Cumulul pensie-salariu a învrăjbit Coaliția
Ideea de a interzice cumulul pensie-salariu a fost reluată în toamnă. Pe 29 octombrie, liderii Coaliției au bătut palma de principiu. Au stabilit ca ministrul Muncii să prezinte un proiect concret. Cotidianul a publicat la vremea respectivă o statistică pusă la dispoziție de minister.
,,În evidența CNPP exista, la nivelul lunii august 2025, un număr de 201.290 de beneficiari de pensie care realizau venituri în baza contractelor de muncă, potrivit datelor raportate de angajatori în declarațiile D112”, spuneau reprezentanții de la Muncă.
O lună mai târziu, din proiect erau scoase categoriile care aveau pensie pe bază de contribuție. Cumulul pensie-salariu avea să se aplice doar specialilor.
„Aş vrea să subliniez că vorbim de penalizare cu 85% din pensie doar în ipoteza pensiilor necontributive. Pensiile contributive nu sunt afectate cu nimic de această prevedere”, declara purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Jocuri de culise pentru interzicerea cumulării pensiei cu salariul
Săptămâna care s-a făcut lună și luna care s-ar putea face an
Calendarul exact dădea impresia că proiectul e pe ultima sută de metri înainte de a fi adoptat.
„Săptămâna viitoare proiectul, fie să intre într-o procedură parlamentară rapidă, fie să fie cuplat cu angajarea răspunderii pentru pensiile magistraților. Desigur, sub rezerva avizului CSM pentru acel proiect de lege”, a precizat purtătoarea de cuvânt, potrivit Agerpres.
„Săptămâna viitoare” s-a făcut luna viitoare și proiectul nicăieri. Între timp, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru pensiile magistraților, dar cumulul pensie-salariu tot nicăieri.
Interdicția privind cumulul pensie-salariu, marcată de excepții
După anunțul de pe 20 noiembrie al Ioanei Dogioiu au început certurile în Coaliție pe excepții.
Inițial au fost exceptate de la interdicția privind cumulul pensie-salariu mai multe categorii. Angajații celor 27 de instituții aflate în subordinea Parlamentului. Persoanele care au mandat prevăzut în Constituție. Dar și cele numite în funcție de președintele României, prin hotărârea CSAT.
Scăpau de interdicție, printre alții, Avocatul Poporului și judecătorii CCR. Parlamentarii, angajații Curții de Conturi, ai CSM, ai BNR. Exceptați erau și angajații serviciilor de informații, ai posturilor publice de radio și TV și mulți alții.
PSD s-a opus listei lungi de excepții.
„Decizia politică a PSD este de a nu susține nicio excepție la proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu. În afara celor prevăzute în decizia Curții Constituționale Nr. 1414/2009.
Aceasta se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție. Vrem să facem un proiect aplicabil, nepopulist, care să aibă rezultate concrete.” Era promisiunea ministrului Petre Florin Manole, exprimată pe pagina de Facebook.
Ce categorii rămân exceptate
Proiectul nu îi afectează însă pe toți în mod egal. Există și excepții, de exemplu, persoanele care au mandatul menționat expres în Constituție sau cei care au fost aleși, după cum urmează:
- 🔴 Avocatul Poporului (5 ani);
- 🔴 deputații și senatorii (4 ani);
- 🔴 președintele României (5 ani);
- 🔴 președintele CSM (1 an);
- 🔴 membrii CSM (6 ani);
- 🔴 consilierii de conturi (9 ani);
- 🔴 judecătorii de la Curtea Constituțională (9 ani)
