Jocuri de culise pentru interzicerea cumulării pensiei cu salariul

Guvernul Bolojan nu are un orizont de timp clar pentru adoptarea proiectului referitor la interzicerea cumulării „pensiei de serviciu”, adică a pensiei speciale, cu salariul, după cum a declarat pe 24 noiembrie purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu. Inițial era dorită o angajare a răspunderii legată de cea pe reforma pensiilor speciale.

Două variante de lucru

Una din marile probleme se referă la limitarea veniturilor, iar o a doua cine să fie exceptat de la aplicare. Potrivit informațiilor Cotidianul, în prezent sunt două variante de lucru pentru limitarea. Adică pensionarii speciali care vor să continue munca la stat fie să i) aibă diminuată pensia cu 85% pe perioada cât e angajat, fie ii) să fie pensia limitată la pragul salariului minim brut (adică 4.050 de lei).

Citește și: „Nemuritorii”: șefii încremeniți în funcții publice din instituții-cheie

În ceea ce privește cine să fie exceptați, ministrul Muncii, Florin Manole, s-a poziționat public și a precizat că doar cei care au mandatul menționat în Constituție. Iar pentru aceștia există inclusiv o decizie CCR în care e subliniat că în continuare pot beneficia. E vorba de: deputații și senatorii (4 ani), președintele României (5 ani), judecătorii de la Curtea Constituțională (9 ani), consilierii de conturi (9 ani), Avocatul Poporului (5 ani); președintele CSM (1 an) și membrii CSM (6 ani).

Însă aceasta e doar poziția ministrului Muncii, responsabil de redactarea documentului. În forma pusă în transparență publică, numărul celor care scăpau de la aplicarea proiectului era mult mai mare, adică inclusiv șefii instituțiilor care au fost numiți de Parlament sau cei care au fost numiți în baza unei hotărâri CSAT.

Potrivit surselor Cotidianul, la nivelul Guvernului sunt presiuni pentru extinderea categoriilor celor care pot cumula pensia specială cu salariul de la stat, fără nicio diminuare de venit, dincolo de cei care au mandatul prevăzut în Constituție. Iar conform informațiilor Cotidianul, solicitările vin de la ministere, dar și de la instituții din zona apărare, ordine publică și siguranță națională, care sunt aflate sub control parlamentar.

Cotidianul a arătat mai multe exemple de persoane cu venituri mari, care ar putea rămâne fără o bună parte din pensie, dacă e aplicată prevederea într-o formă mai dură.

Șefi care așteaptă decizia cu sufletul la gură

La BNR, instituție unde conducerea e numită de Parlament, unul din cei care ar putea rămâne fără o parte din pensie este viceguvernatorul Florin Georgescu. Potrivit declarației de avere din 2024 pentru anul fiscal 2023, Georgescu că a încasat într-un an 1.003.822 de lei de la BNR. De asemenea, a beneficiat și de două pensii. 243.935 de lei a încasat de la Casa Locală de Pensii a Sectoarelor 1, 2 și 5, în timp ce, de la Parlament, a încasat 86.510 lei, ca indemnizație de fost parlamentar pentru limită de vârstă. În cazul pensiei speciale de fost parlamentar, cea care ar urma să fie supraimpozitată, e vorba de doar câteva luni, pentru că în 2023 aproape jumătate de an aceste venituri fuseseră eliminate de Parlament.

Citește și: Super sporurile. Bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei

Un alt beneficiar de pensie specială este Lucian Pahonțu, șeful SPP, care intră în categoria celor numiți în baza hotărârilor CSAT. Trecut în rezervă anul trecut, Pahonțu a rămas la conducerea instituției (fiind pe funcție de 20 de ani). Ultimul venit menționat de Pahonțu în declarația de avere era cel aferent anului fiscal 2023, adică 353.510 de lei (29.000 de lei pe lună media lunară). Potrivit calculelor Newsweek, Pahonțu ar avea o pensie lunară de 20.000 de lei. De asemenea, publicația a prezentat și un facsimil care arată că proiectul privind interzicerea cumulării pensiei speciale cu salariul e avizat inclusiv de Pahonțu (unul din cei opt șefi de instituții avizatoare).

Pensie lunară de peste 5.000 de euro

De asemenea, de decizia finală a Guvernului depind și veniturile mâinii drepte a lui Florin Iordache de la Consiliul Legislativ. Sofia Moț e președinta Secției de drept public la Consiliul Legislativ și vine din magistratură. Conform declarației de avere din 2024, pe lângă salariul anual de 114.815 de lei, Moț a primit ca venit din pensie 319.037 de lei. Așadar, o medie lunară de 26.000 de lei. Moț a fost secretar de stat la Justiție, în anii în care PSD era în plină ofensivă pentru modificarea codurilor penale și a legilor Justiției.

De la anul, odată cu împlinirea vârstei de 65 de ani, pensia specială de fost parlamentar poate fi revendicată și de șeful instituției, Florin Iordache, deputat timp ce cinci mandate.