Bolojan: Dacă un astfel de pachet va cădea la CCCR, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea…

Preşedintele Nicuşor Dan a venit la Guvern pentru a vedea care este stadiul negocierilor în cadrul coaliţiei privind Pachetul 2 de măsuri de reformă, în cadrul discuţiilor fiind abordată şi teama proiectului de lege privind pensiile magistraţilor, a declarat, miercuri seară, prim-ministrul Ilie Bolojan.

El a fost întrebat, la postul Antena 3 CNN, ce a discutat cu preşedintele României pe tema nominalizărilor la şefia SRI şi SIE şi a proiectului de lege privind pensiile magistraţilor în cadrul vizitei pe care şeful statului a făcut-o, marţi, la Palatul Victoria, unde era programată o şedinţă a coaliţiei de guvernare.

„Domnul preşedinte a fost ieri într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce m-a anunţat că vine pentru a vedea care este stadiul discuţiilor din coaliţie pe acest pachet 2 de reforme (…) În ceea ce priveşte componenta de Pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul preşedinte aspectele care ţin de stadiul negocierilor. Ele erau într-o fază destul de avansată. Aseară, practic, târziu am reuşit să închidem aproape toate capitolele şi în această dimineaţă, toate detaliile au fost reglate. Iar solicitarea dânsului pe componenta de magistraţi, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraţilor, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziţie pe care cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică ar intra la o vârstă de pensionare standard de 65 de ani, să o poată parcurge în aşa fel încât să nu existe o trecere bruscă „, a răspuns premierul Ilie Bolojan.

Şeful Guvernului a adăugat că se caută variante pentru includerea în proiect a acestei solicitări.

„Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra, dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care, într-adevăr, rezolvă problemele de magistraţi”, a menţionat Bolojan.

Potrivit acestuia, celelalte componente din proiectul de lege privind pensiile magistraţilor vor fi menţinute.

„Celelalte aspecte nu au fost discutate şi le vom menţine aşa cum le-am anunţat public şi aşa cum au fost comunicate pentru consultare şi avizare către CSM. (…) Primul aspect de fond este că e nevoie de o lege clară de salarizare care să nu mai permită declanşarea de procese în cascadă pentru creşteri de salarii. Gândiţi-vă că în aceşti ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistraţi, care, bineînţeles, au fost câştigate cea mai mare parte şi care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puţin 2 miliarde de euro doar diferenţe salariale şi mai avem de plătit cam încă atât. Este deci anormal să ai legi de salarizare neclare, care să permită astfel de abordări şi este necesar ca în această toamnă să venim cu legi de salarizare care să fie simple, clare şi predictibile, inclusiv în sistemul de justiţie, pentru a evita aceste acţiuni”, a punctat Bolojan.

El a subliniat că al doilea lucru foarte important pe acest subiect este să fie corectată „nedreptatea” pensionării foarte rapide.

„Niciun sistem de justiţie din Europa nu permite pensionarea magistraţilor la 48 de ani, aşa cum permite sistemul nostru după 25 de ani de vechime. (…) Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la 65 de ani, ceea ce este un lucru corect faţă de celelalte categorii”, a afirmat premierul.

Al treilea element important care este corectat de acest proiect este stabilirea unei pensii care este rezonabilă, a completat şeful Guvernului.

„Gândiţi-vă că un om care merge pe contributivitate la un moment dat ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care poate să fie între 45-50-55% maxim din ultimul salariu. Propunerea pe care o facem este ca valoarea pensiei să nu depăşească 70% din ultimul salariu, ceea ce va face, practic, ca faţă de pensia medie pe care o avem astăzi în magistratură, care este de 4.800-5.000 de euro, ca să discutăm foarte deschis, pensia medie, aceasta să coboare la aproximativ 3.500 de euro, pentru că nu mai este 100% din ultimul salariu, este 70%, iar aplicându-se contribuţia de asigurări de sănătate, înseamnă că va fi aproximativ 3.200 de euro. Oricum, această pensie nouă va fi o pensie foarte bună, raportată la una medie din România, care este între 550-600 de euro”, a argumentat el.

În acelaşi context, premierul Bolojan a evidenţiat că România a acordat justiţiei independenţă, a acordat câştiguri foarte bune, dar oamenii au nevoie de mai multă dreptate, de sentinţe mai corecte, de eficienţă în actul de justiţie şi din percepţia cetăţeanului român se vede că şi justiţia din România mai are de achitat nişte datorii către cetăţenii ţării.

„Spun aceste lucruri în mod simbolic. Şi dacă fiecare ne facem o analiză a minusurilor ca sisteme şi încercăm să le corectăm, înseamnă că vom crea condiţii pentru o ţară mai bună pentru cât mai mulţi dintre români”, a mai menţionat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Pachetul 2 de măsuri de reformă fiscal-bugetară are şanse mari să treacă Curtea Constituţională, respectând toate deciziile anterioare ale Curţii şi toată legislaţia în vigoare, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat ce şanse sunt ca Pachetul 2 de măsuri de reformă pe care Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea în Parlament are şanse să treacă de o eventuală contestaţie la CCR, în condiţiile în care există informaţia că ÎCJJ ar pregăti deja o contestaţie la CCR, pornind şi de la proiectul de lege privind pensionarea magistraţilor.

„În primul rând, încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine posibil, ţinând cont de deciziile pe care Curtea Constituţională le-a emis în acest domeniu de-a lungul anilor – şi nu sunt puţine. Iar acest pachet se referă la ceea ce se întâmplă în viitor. Deci, el se referă la pensiile care vor intra în plată după data intrării în vigoare a acestui proiect de lege. Şi eu sper că respectând toate deciziile Curţii şi respectând legislaţia, argumentând cât mai bine, acest pachet are şanse mari să treacă de Curtea Constituţională”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la Antena 3 CNN.

În al doilea rând, el a subliniat că în cazul în care un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că „acest guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”.

„Aceste dezechilibre legate de pensionări nu sunt doar în acest sistem, sunt şi în alte sisteme. Avem, de exemplu, Ministerul de Interne, serviciile de informaţii, unde şi aici există reglementări care înseamnă pensionări prea rapide, înseamnă dezechilibre în raportul dintre pensie şi salariu şi deci această corecţie este un cap de pod şi ea trebui extinsă şi în celelalte zone, dintr-o echitate, dar nu numai dintr-o echitate, ci pur şi simplu din condiţii minime de sustenabilitate a sistemului de pensii. Pentru că acest subiect care este legat de viitor este ocultat practic în toate discuţiile legate de pensii. Gândiţi-vă că peste 10 ani de zile, când generaţia mea, care înseamnă anii ’68, ’69, ’70, va ieşi la pensie, vom ieşi aproape 500.000 de oameni la pensie. Iar generaţiile care vin din spate, care intră în câmpul muncii, înseamnă generaţii de 250.000, de 300.000 de oameni şi tot mai puţine. În momentul în care se va întâmpla acest lucru, dacă nu ne asigurăm că vor fi încă în activitate cât mai mulţi oameni, sistemul de pensii va colapsa, pentru că nu are cum să fie susţinut, pur şi simplu”, a afirmat Bolojan.

Potrivit acestuia, dacă nu vom avea sisteme sustenabile în privinţa pensiilor, asigurărilor sociale, sănătăţii, educaţiei, e greu de presupus că în România vor putea fi asigurate servicii bune pentru cetăţeni în aceste domenii.