' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
După o lungă perioadă de marginalizare în PDL, Vasile Blaga a revenit, spectaculos, în prim-planul vieţii politice, devenind, ieri, preşedintele Senatului cu 69 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Titus Corlăţean (PSD), a obţinut 63 de voturi, scriu jurnaliştii de la Adevărul.
Conform unor surse democrat-liberale, nominalizarea lui Vasile Blaga pentru a doua funcţie în stat s-a făcut la Palatul Cotroceni , în urma unei discuţii avute săptămâna trecută de preşedintele Traian Băsescu cu Emil Boc şi alţi câţiva lideri PDL, întrevedere la care Blaga nu a fost prezent.
Ieri, Traian Băsescu a avut o întrevedere cu Radu Berceanu şi Vasile Blaga, după ce nominalizarea acestuia din urmă primise acceptul Coaliţiei, preşedintele dorind să se convingă că nu va avea surprize din partea lui Beceanu. „Băsescu le-a spus lui Blaga şi Berceanu că speră ca rândurile să fie strânse de acum încolo şi la Senat, unde majoritatea a mai scârţâit”, a relatat unul dintre senatorii Puterii.
Puterea şi-a rezolvat problemele de blocaj legislativ în camera superioară a Parlamentului după mazilirea lui Geoană de către PSD, consemnează Evenimentul Zilei, care trece în revistă dificultăţile cu care s-a confruntat Coaliţia majoritară ca să-şi impună legile atât în plen, cât şi în Biroul Permanent,în perioada când această funcţie a fost ocupată de Mircea Geoană.
Înscăunarea propriu-zisă a lui Vasile Blaga în fruntea Senatului a devenit o formalitate după ce democrat-liberalii au căzut la pace cu partenerii din Coaliţie, notează România Liberă, care remarcă preţul plătit pentru obţinerea acestei funcţii: cedarea şefiei Secretariatului General al Guvernului către UDMR şi limitele în care s-au desfăşurat negocierile din Coaliţie. „PDL nu guvernează singur în România şi nu are resurse să aibă 50% plus unu. Suntem într-o coaliţie”, a spus Emil Boc, justificând trocul cu UDMR.
Conform unor surse politice citate de jurnalişti, negocierile au pornit de la solicitarea UDMR de a primi încă un minister în schimbul susţinerii acordate candidatului PDL, însă democrat-liberalii au oferit şefia Secretariatului General al Guvernului, devenită vacantă după revocarea Danielei Andreescu, funcţie care va fi preluată de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
Senatorii PSD Lia Olguţa Vasilescu, Iulian Băsescu şi Dan Şova apreciază că decizia Senatului privind numirea lui Vasile Blaga la conducerea Senatului este contrară deciziei din 2005 a Curţii Constituţionale, mai notează România Liberă.
Senatorul PSD Dan Şova apreciază că procedura din Senat încalcă decizia 601 a Curţii Constituţionale din 2005, „care arată că preşedintele Senatului nu poate fi revocat decât la iniţiativa grupului parlamentar care l-a propus, grup ce deţine dreptul exclusiv de a propune un înlocuitor.”
De altfel, senatorul PSD, Titus Corlăţean, a declarat că grupul PSD din Senat va ataca la Curtea Constituţională decizia prin care Vasile Blaga a fost numit în fruntea Senatului. „Grupul va ataca la Curtea Constituţională această decizie care încalcă practic dreptul PSD de a desemna o persoană la conducerea Senatului”, a spus Corlăţean
http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Cum_a_ajuns_Blaga_sef_la_Senat_0_599340626.html
http://www.evz.ro/detalii/stiri/buldogul-blaga-pus-de-paza-la-senat-955734.html
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/pretul-inscaunarii-lui-blaga-246225.html
FMI vrea să privatizăm tot. Instituţia forţează privatizarea majoritară a Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz
Două surse guvernamentale au declarat pentru Jurnalul Naţional că la următoarea vizită de evaluare a misiunii FMI, delegaţia va insista pentru listarea pe Bursa de Valori Bucureşti a unui pachet de 51% din titlurile Hidroelectrica şi privatizarea pachetelor majoritare la Nuclearelectrica , la Transelectrica şi Transgaz, transportatorii naţionali de electricitate, respectiv, gaze naturale.
Conform scrisorii de intenţie, România s-a angajat să listeze 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, plus câte un pachet de 15% din Transelectrica şI Transgaz.
„Vor privatizarea tuturor companiilor rentabile” a declarat o sursă guvernamentală. „Au adus ca argument amestecul factorului politic în conducerea companiilor”, a precizat o altă sursă. „Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI în România -nr) a afirmat că în SUA sectorul nuclear este pe de-a-ntregul privatizat”, a declarat aceasta.
Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica, a negat săptămâna trecută că s-ar fi cerut vinderea unui pachet majoritar, deşi compania este cu atenţie supravegheată FMI şI CE datorită contractelor cu „băieţii deştepţi”. De altfel, societatea este investigată de Comisia Europeană pentru un posibil ajutor de stat către „băieţii deştepţi” şi combinatele Alro şi ArcelorMittal.
„Când au spus despre privatizarea majoritară a Hidroelectrica, ce puteam să le zicem, despre penele de electricitate din California? I-am întrebat cum e în SUA. Şi atunci au recunoscut că sistemul hidroenergetic e majoritar de stat în SUA”, a completat o altă sursă.
În ceea ce priveşte Transelectrica şi Transgaz, reţele de transport a energiei care fac parte din infrastructura critică naţională, statul român a cerut să nu fie incluse în companiile cu management privat. În final s-a stabilit ca distribuţiile de energie să nu mai fie pe lista de privatizare, incluzându-se în schimb viitoarele complexuri energetice Oltenia şI Hunedoara.
Europenii îşi fac club de elită, cu reguli pe măsură
Germania şi Franţa iau în calcul emiterea unor „obligaţiuni de elită” şi reguli bugetare stricte, ca răspuns la criza datoriilor suverane, scriu jurnaliştii de la Adevărul.
Potrivit ministrului francez al Bugetului, Valérie Pécresse, Franţa, Germania şi Italia urmează să convină asupra unor noi reguli bugetare comune şi vor încuraja o mai mare coordonare a politicilor fiscale şi economice, fapt care ar permite evitarea unui proces lung de modificare a tratatelor UE, care nu prevăd politici comune.
„Germania, Franţa şi Italia vor să fie motorul unei Europe mult mai integrate, mai solide şi cu mecanisme de reglementare stricte, care nu permit nimănui să trişeze”, a spus Valérie Pécresse.
Înaintea întâlnirii miniştrilor de Finanţe din UE, care va avea loc miercuri, astăzi se va desfăşura o reuniune a Miniştrilor de Finanţe ai Eurozonei.
