Călin Georgescu află dacă va fi judecat în dosarul tentativei de lovitură de stat

Liderul suveranist Călin Georgescu primește marți decizia definitivă referitoare la începerea pe fond a procesului care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale, relatează HotNews. Judecătorii decid dacă întorc dosarul la Parchet sau procesul poate lua start, după ce avocații fostului candidat la prezidențiale au contestat startul procesului.

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond poate începe. Hotărârea a fost însă atacată la instanţa supremă. ÎCCJ a decis să amâne pronunțarea pe speță până pe 28 aprilie după o cerere a avocaților.

În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, relatează News.ro. Dosarul vizează și alte 20 de persoane, printre care și mercenarul Horațiu Potra.

Procurorii susțin că Georgescu ar fi conceput un plan pentru destabilizarea țării imediat după anularea alegerilor, care s-a întâmplat în 6 decembrie 2024. Ziua următoare, liderul suveranist ar fi planificat cu mercenarul Horațiu Potra mai multe proteste violente în Capitală. Acestea ar fi avut scopul de a schimba ordinea constituțională și de a bloca exercitarea puterii de stat, conform Mediafax.

Mica victorie pe care Georgescu a obținut-o la CAB

În general, inculpații din acest dosar nu au avut succes în fața instanțelor. Horațiu Potra, spre exemplu, cere de mai mult timp scoaterea din arest preventiv fără succes. Totuși, o importantă victorie a fost obținută de tabăra lui Georgescu în 9 martie la Curtea de Apel București.

Atunci, Curtea de Apel București a retrimis dosarul în care fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu și liderul mercenarilor Horațiu Potra sunt acuzați de infracţiuni grave pentru destabilizarea României la Parchetul General. Judecătorii cer de la procurori să comunice dacă mențin decizia de trimitere în judecată sau restituie dosarul.

Totodată, instanța a decis să excludă din dosar 17 mărturii date de membri ai grupării conduse de Horațiu Potra, relatează HotNews. După ce au dat mărturia, cei 17 membri au fost puși sub acuzare. CAB invocă faptul că a fost încălcat „dreptul martorului la tăcere şi neautoincriminare”.

„Dispune eliminarea din dosarul cauzei a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care sunt stocate fişierele conţinând înregistrările audierilor martorilor, precum şi înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului”, se menționează în minuta publicată pe portalul instanței.

Între timp, Parchetul a refăcut dosarul, care a fost admis de Curtea de Apel București. Acum, ÎCCJ trebuie să se pronunțe pe contestația acuzațiilor referitoare la startul procesului pe fond.

Georgescu a fost mai mult de un an sub control judiciar în alt dosar

Călin Georgescu mai este inculpat într-un dosar care vizează acuzații de propagandă legionară. Sub aceste acuzații, liderul suveranist fusese plasat sub control judiciar. Acesta trebuia să se prezinte săptămânal la Secția de poliție din Buftea, unde era așteptat de câteva zeci de susținători. Cu mai multe microfoane în față, Georgescu profita de ocazia perfectă de a ține o conferință de presă neconvențională, în care-și spunea gândurile fără să accepte în general întrebări de la reporterii veniți la Buftea.

Liderul suveranist a devenit însă recent liber ca pasărea cerului. Controlul judiciar, care îl bloca din a părăsi țara, i-a fost ridicat după mai mult de un an de la impunerea măsurii. Totuși, judecata în acest dosar a intrat deja pe fond.

„În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”, susțin procurorii.

Cum l-ar putea salva 40 de parlamentari suveraniști de la pușcărie

Senatorul SOS România Dumitru Manea a depus la Senat, pe 23 martie, un proiect de lege prin care vrea să abroge o ordonanță de urgență și patru legi care interzic antisemitismul și organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, xenofob sau rasist. Printre cele cinci acte normative se află și ordonanța de urgență în care se regăsesc faptele pentru care Călin Georgescu a fost trimis în judecată.

Demersul senatorului SOS România a fost semnat de alți aproximativ 40 de parlamentari AUR, POT sau neafiliați, în calitate de susținători. De asemenea, printre semnatari s-au numărat și mai mulți senatori ai grupului PACE, însă aceștia și-au retras semnăturile. „Nu am fost de acord cu varianta finală a proiectului”, au precizat surse din grupul PACE pentru Cotidianul.

Dacă proiectul de lege va trece de votul Parlamentului și va fi promulgat de președintele Nicușor Dan, Călin Georgescu va scăpa de acuzațiile din dosarul de propagandă legionară. Codul Penal prevede că în astfel de cazuri este aplicată legea mai favorabilă.

„Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi”, se arată în articolul 4 al Codului Penal.

Citește și: Orchestrație anti-Călin Georgescu