Canalul Dunăre-București: planurile imediate

Revizuirea studiului de fezabilitate pentru Canalul Dunăre – București se va finaliza în decembrie 2024, cu condiția ca nu va fi necesară o prelungire pentru obținerea acordului de mediu, conform declarației ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un răspuns dat la interpelarea deputatului Ion Marian Lazăr. Costul finalizării proiectului, care a fost demarat în timpul mandatului lui Nicolae Ceaușescu, s-a dublat față de estimarea din 2012, ajungând la 1,7 miliarde de euro, TVA inclus.
După finalizarea revizuirii studiului de fezabilitate, urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției și a traseului pentru expropriere, în vederea reluării lucrărilor la canal, conform explicațiilor ministrului Transporturilor cu privire la pașii necesari implementării proiectului.
Ministrul se abține să ofere în prezent o estimare a momentului efectiv de reluare a lucrărilor, însă menționează că în cadrul programului de investiții pentru perioada 2021 – 2030 se prevede finalizarea Canalului Dunăre – București, brațul Argeș.
Cu toate acestea, nu poate oferi încă o durată estimată a lucrărilor, dar subliniază că în studiul de fezabilitate din 2012 se prognoza o perioadă de cinci ani pentru finalizarea Canalului Dunăre – București, cu o valoare a investiției de 1,7 miliarde de euro cu TVA inclus, care acoperea și costul echipamentelor pentru șase centrale hidroelectrice. „Evaluarea costurilor indică o dublare a valorii investiției, având în vedere starea avansată de degradare a lucrărilor hidrotehnice realizate până în prezent”, se arată în răspunsul ministrului. Proiectul prevede o lungime totală de 82,9 kilometri pentru amenajarea râului Argeș și 30,4 kilometri pentru râul Dâmbovița.
În urma implementării, râul Argeș va fi navigabil pe o distanță de 73,2 kilometri, iar râul Dâmbovița pe 30,4 kilometri.
În ceea ce privește navele care vor folosi viitorul canal, atât pe râul Argeș, cât și pe Dâmbovița, vor putea naviga barje de 2.000 de tone și un împingător, iar navele care doresc accesul pe cele două râuri trebuie să respecte anumite dimensiuni:
– lungime totală: 110 metri;
– lățime: 11,4 metri;
– pescaj (la capacitate maximă): 3 metri.
În primăvară, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a anunțat că a fost depusă cererea pentru obținerea acordului de mediu pentru proiectul „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte utilizări”, propus pentru implementare în județele Ilfov, Giurgiu și Călărași, cu titularul Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A..
Proiectul Canalului Dunăre – București, inițiat în perioada regimului comunist, a fost abandonat după Revoluție, însă a fost recent promovat și de candidatul PNL la Primăria Capitalei, Sebastian Burduja.
La începutul anului trecut, s-a semnat contractul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație cu Aqua Prociv Proiect S.R.L..
Lucrările planificate urmează să se desfășoare pe cursul râului Argeș, în aval de lacul Mihăilești – Cornetu, și pe cursul râului Dâmbovița, în aval de podul de pe șoseaua de centură a municipiului București, pe teritoriul județelor Ilfov, Giurgiu și Călărași.
Un alt aspect important este faptul că proiectul a fost susținut și de guvernele anterioare de orientare social-democrată pentru a fi realizat printr-un parteneriat public-privat. În acest sens, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat în decembrie 2018 un studiu de fundamentare.
Conform acestui studiu, canalul trebuia proiectat și construit într-un interval de cinci ani, iar costul total estimat a fost de 6,71 miliarde de lei (echivalentul a 1,44 miliarde de euro), fără TVA. După finalizare, locuitorii din București ar fi putut călători în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.
Proiectul Canalului Dunăre – București, inițiat de Nicolae Ceaușescu, a fost unul controversat, criticat de unii pentru caracterul său megalomanic și pentru presupusa sa lipsă de eficiență economică.
Recomanda 8
Cosmin Pam Matei 5261 Articole
Author

12 Comentarii

  1. @arca lui Noe: esti cumva ruda lui Basescu-Petrov? Numai ala, „marele” comandant a putut sa declare pe cand era seful D.T.N. ( Departamentul Transporturilor Navale) ca transporturile pe apa nu sunt rentabile. De fapt sunt cele mai rentabile. Una este sa aduci de la Constanta la Bucuresti 100 de containere cu trenul sau cu TIR-urile si alta este sa le pui pe o barja autopropulsata sau cu un impingator. Cum crezi ca ajung marfurile din Rotterdam in toate porturile de pe ape interioare din Europa? De ce crezi ca ne-au tinut olandezii la marginea Schengen-ului pana acum?
    Daca taceai, filozof ramaneai!

  2. Pe un slep pot fi incarcate zeci de containere direct din portul Constanta cu destinatia Bucuresti. S-ar inlocui munca a zeci de tiruri care aglomereaza drumurile si participa la poluarea generala.

  3. O prostie ca asta poate falimenta Romania. Faceti mai bine un port mare la Dunare …sau mai multe. Si refaceti calea ferata. Strategic rusii vor ajunge cu tancurile pe Dunare direct ka Bucuresti. Bravo prostovanilor.

  4. Grindeanu aruncă miliardele cum aruncă omul hârtia igienică la closet după utilizare! Asta sta cu curul pe bani sau, l-a născut maica-sa in bani de arunca banii peste tot cât mai mulți? Îmi amintesc trecerea de la lei la dolari când era vorba de afaceri pe construcții, apoi de la lei la euro, ați uitat când escrocii din politica românească spuneau că fiecare cetățean trebuie să plătească 100 euro chiar daca nu folosește drumurile naționale? După un timp, a apărut mia de euro de cetățean, acum e milionul de euro și peste ceva timp, o să auzim că 1 metru de șosea costa 1 milion de euro și șoselele nu au doar un metru lungime. Escrocherii și înșelătorii tactic, nu gluma!

  5. E prea târziu. Ar fi fost util când Bucureştiul era un mare centru industrial, iar asta s-a distrus.

  6. Cu vecinii rusi, iranieni si arabi in apropiere, rafinaria Petromidia ar fi facut din Romania cel mai mare exportator de produse finite din Europa. Dar baietii securisti au fortat privatizarea ei fiind intermediarii (si beneficiarii).

  7. Sper sa nu se ajunga in situatia ridicola (cum au mai fost si cu alte investitii gigant – rafinaria Midia Navodari) ca nu exista destula marfa de transportat din si spre Bucuresti ca sa fie rentabil economic.

  8. Sa scoata din puscarii toti puscariasii, sa le dea cazmale, lopeti si roabe si la munca tataie. Nu sa stea la ingrasat, in puscarii, pe banii prostilor. Asa s-a calit otelul/Tak zakaliala stali.
    Abia mai scapa de zapuseala din celule……[Rumburak]

  9. Daca Ciolacu reuseste sa reurneasca acest mare proiect national interzis de securisti dupa ’89, atunci cu adevarat va fi Ceausescu 2.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.